Moeabet mutrindalui tehnitli di vot
Atea dit soni isapi mutrindalui numirlu a cetăţen’ilor român’i dit xinatati, faptă tamam di autorităţli di Bucureşti, easti di aproapea 3,2 miliun’i di insi. S-hiba membri a comunităţlor istoriti dit statili vitini ali Românie, s-hiba parti ali diaspora tut ma mari tru numir dit Europa Occidentală şi America di Nord, tuţ aeşta oamin’i au ndrepturi isa cu concetăţen’il’i a lor dit Patrida. Nica si atel tra ş-alega prezidentul şi parlamentarl’i. Cu tuti aesti, idyili autorităţ sa spusira acutotalui niandreapti tra s-la aduca dininti condiţiili tra s-poata sa-şi baga tru lucru aestu ndreptu elementar. Cum, la pretedentili alidzeri, afluxul di mesi fu di aproapea una sută di n’il’i di oamin’i, secţiili di votari organizate, tra prezidenţialili dit meslu aestu, la ambasadi, consulati ica scamnurli a ICR fura calibrati tru consecinţă. Şi tut cu tut s-alaxi tru un fiasco cu mari iho.
Bogdan Matei, 20.11.2014, 13:12
Atea dit soni isapi mutrindalui numirlu a cetăţen’ilor român’i dit xinatati, faptă tamam di autorităţli di Bucureşti, easti di aproapea 3,2 miliun’i di insi. S-hiba membri a comunităţlor istoriti dit statili vitini ali Românie, s-hiba parti ali diaspora tut ma mari tru numir dit Europa Occidentală şi America di Nord, tuţ aeşta oamin’i au ndrepturi isa cu concetăţen’il’i a lor dit Patrida. Nica si atel tra ş-alega prezidentul şi parlamentarl’i. Cu tuti aesti, idyili autorităţ sa spusira acutotalui niandreapti tra s-la aduca dininti condiţiili tra s-poata sa-şi baga tru lucru aestu ndreptu elementar. Cum, la pretedentili alidzeri, afluxul di mesi fu di aproapea una sută di n’il’i di oamin’i, secţiili di votari organizate, tra prezidenţialili dit meslu aestu, la ambasadi, consulati ica scamnurli a ICR fura calibrati tru consecinţă. Şi tut cu tut s-alaxi tru un fiasco cu mari iho.
Sinferlu scos tru videala di scrutin adusi la vot aproapea 160 di n’il’i di oamin’i la protlu tur, atel dit 2 di brumar, şi aproapea 380 di n’il’i tru finala dit 16. Scenariul fu, cathi oara, idyiul: astiptari arada multi kilometri, sahat di aştiptari tru arcoari, ploaie şi vimtu, nervi, frustrari şi, tru biotisita, tra n’il’i di oamin’i, uşi ncl’isi tru nari, ti furn’ia ca oara a ncl’idearil’ei tra urni avea vinita ninti ca nasi s-acata tra s-da votlu. După cathi tur, capiili di la Externi, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ş-deadira demisia şi u aflara cabati legislaţia electorală ti easti tru lucru. An’i di dzali acatati tru isapi, ama varnaoara bagati tru practico, soluţiili alternativi, cata cum votlu electronic ica votlu prit corespondenţă, intrara diznau tru arada di lucru a legislatorlor di Bucureşti tasi dupu haoa dit diaspora. Tru Cameara a Deputatlor ari una pripuniri legislativă mutrindalui votlu prit corespondenţă, nchisita di deputatlu niafiliat tra diaspora Eugen Tomac, membru PMP (opoziţia pro-prezidenţială), cari exighiseasti:
“Dumanică aştiptai şasi sihat tra sa-n’i bag tru practico Chişinău ndreptul la vot. Aoa si un an di dzali pripus una iniţiativă legislativă mutrindalui bagarea tru lucru a votlui prit corespondenţă, proiectu di nom la cari avura contributie instituţii di simasie: Ministerlu di Externi, Ministerlu di Interni, fu consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prit votlu di ază deaditu una palmă nitin’isita la miliun’ili di român’i cari baneadza nafoara a sinurlor.”
Prezidentul ali Camera, Valeriu Zgonea (PSD, la co-guvernare), spuni, ama, că documentul legislativ lipseasti s-hiba ndreptu cama, nica şi s-hiba zburatu diznau tru comisiili parlamentari di spetialitati:
“Easti un proiectu di nom nisalami/ nitin’isitu, ti alu calcă nomlu mutrindalui tehnea legislativă. Nu ştim cari u ari borgea, nu ştim cari easti impactul financiar aşi cum cafta apofasea a Curtil’ei Constituţionala şi nu asiguripseasti un lucru di thimel’iu: securitatea a votlui.”
Zgonea cundil’e că, stămâna ti yini comisia spetială tra ndridzearea a nomlui ti alidzearea a deputatlor şi a senatorlor va s-acata tru moeabeti pripunirea legislativă.
Armanipsearea: Tascu Lala