Habari (16.11.2014)
BUCURESTI — Atel’ii dol’ii candidat la alidzerli prezidentiali dit Romania — reprezentantul ali alianta di nastanga PSD — UNPR — PC (la puteari), premierlu Victor Ponta si atel ali Alianta Cristin Liberala (opozitia di chentru-nadreapta), primarlu a Sibiului, Klaus Iohannis, sunt isa tu umutea ti vot a roman’ilor, dupu sondajili fapti la insearea di la vot, dininti di sihatea 19, cu doaua sihat ninti di ncl’idearea a sectiilor ti votari pi loclu ali Romanie. Dgheafureaua anamisa di dol’ii easti tu mardzina a sondajilor, di 2 procenti, doaua anamisa di institutili di sondari ti-l da amintator Victor Ponta, alti doua instituti ti Klaus Iohannis. Prezenta la vot la sihatea 19 fu di 58,66%, cu aproapea 12 procenti ma mari di protlu tur.
România Internațional, 16.11.2014, 19:51
BUCURESTI — Atel’ii dol’ii candidat la alidzerli prezidentiali dit Romania — reprezentantul ali alianta di nastanga PSD — UNPR — PC (la puteari), premierlu Victor Ponta si atel ali Alianta Cristin Liberala (opozitia di chentru-nadreapta), primarlu a Sibiului, Klaus Iohannis, sunt isa tu umutea ti vot a roman’ilor, dupu sondajili fapti la insearea di la vot, dininti di sihatea 19, cu doaua sihat ninti di ncl’idearea a sectiilor ti votari pi loclu ali Romanie. Dgheafureaua anamisa di dol’ii easti tu mardzina a sondajilor, di 2 procenti, doaua anamisa di institutili di sondari ti-l da amintator Victor Ponta, alti doua instituti ti Klaus Iohannis. Prezenta la vot la sihatea 19 fu di 58,66%, cu aproapea 12 procenti ma mari di protlu tur.
Bucuresti – Sumsecretarlu di Stat American ti Cumandusearea a Armatlor şi Securitati Internaţională, Rose Gottemoeller, va s-faca, luni si marti, una vizită tu România, iu va s-andamuseasca cu responsabili di Bucuresti tu problemi ligati di securitatea internaţională. Dupu un comunicat a Departamentului di Stat, d-na Gottemoeller va s-aiba una cuvenda la Conferinţa pi tema Apărăril’ei multinaţionali contra rachetilor balistiti di la Universitatea ti Apărarea Naţională ali Românie. Volta tu Romania easti a doua hopa, dupa Iordania, a unal’ei priimnari ti oficialu american u fati tu chirolu 14 -26 brumar, si ari tricuti India, Arusia si Marea Britanie.
Brisbane — Lideril’ii a G20 s-loara borgea, tu atea dit soni dzua a summitlui di Brisbane (Australia) s-aproachi reformi ti criştearea ali economie mondiala. Aesta dzasira că economia mondiala easti slaba şi easti ananghi ti reformi structurali tu un chiro tu cari easti mardzinit spaţiul di manevră ti misuri di politică monetară şi fiscală. Membrii a G20 s-loara borgea, s-aproachi reformi ti adrarea ma buna a situaţiei ti pazarea a lucrului, iara statili membri taxira că nu va s- manipuleadza monedelili a lor naţionali cu scupolu ti hairi concurenţiali. Sambata, tu prota dzua a summitului, liderii octidentali featira timbihi ca Arusia s-tinjiseasca vadelu a achicasearil’ei ti stamusearea a focului di Ucraina, ta s-nu hiba dati nali pidepsi. Tutnaoara membrii a atilor G20 taxira s-adara tut ti pot ta s-ascapa dun’eaua di langoarea Ebola, ti adra 5.000 di morţa tu Africa di Vest.
XXX- Gruplu teroristu a Statlui Islamic (SI) pricunuscu, tu una înregistrari video bagata online aza pi site-urile jihadiste, vatama prit tal’earea a caplui a sclavlui amirican Peter Kassig (26 ani), arachit tu 2013 tu Siria. Kassig, tu ilichie di 26 di an’i, eara orighinar dit statlu amirican Indiana şi lucra ti agiutor uminitar. Pareia vatama pana tora prit tal’earea a caplui, alţa tinti sclayi octidentali — 3 amirican’i şi doi britanit. Şi un cetăţean frantescu fu vatamat idyea turlie tu Algheria, di una grupari afiliată Statului Islamic.
XXX – Actiunea di adnari a cumatlor dit avionea Boeing 777, ali companie Malaysia Airlines, surpata tu meslu alunar tu un loc di alumta dit apirita ali Ucraina, ahurhi aza, deadira tu steari ofitiali olandeji. Cumatli di avioni lipseasti s-agiuna Olanda, ta s-hiba mutriti di Birolu di anchetă ti securitati , ti investigaţia mutrinda furn’ia a aistei traghedii aviatiti. Olanda fu vasilia cu 193 di morta dit di atel’ii 298 . Kievul şi Octidentul pricunoscu că avionea malaeziana fu surpata di una rachetă sol-aer arusească, ti fu data a separatiştilor proaruşi dit estul ali Ucraina di Arusia. Moscova ama deadi cabatea pi ascherea ucraineana ti fanicolu cu avionea MH17.