Lucri slabi mutrindalui ufilisearea a fondurlor europeani
Aproapea şapti miliardi di euro, dimi 4,7%, dit bugetlu di hargi tra anlu ti tricu fura hargiuiti tru una turlie alatusita di vasilii ali UE, spuni raportul di cafi an a Curtil’ei Europene di Conturi. Documentul spuni că easti zborlu ti un numir mari di alathusi ti li aflara tru sectorlu agricol, iara România easti tru arada a vasiliilor ti suntu vigl’eati. Asi cum spuni raportului, fondurli adusi aminti nu fura ufilisiti simfun cu legislaţia aplicabilă, ama aesta nu easti un indiciu ca s-feati furlachea.
Corina Cristea, 06.11.2014, 13:04
Dumeniili nai cama aguditi di alathusi prit hargi fura politica regională, transporturli şi energhia, dezvoltarea rurală, fisea, pescuitlu şi sănătatea, cata cum şi programili dit sectorlu agricol. Documentul spuni că un numir mari dit alathusili cuantificabile tru sectorlu agricol s-featira di furn’ia a declaraţiilor ica a caftarlor ti palteri inexacti dipusi di beneficiari, nai cama frecventă alathusi hiindalui reprezentată di vigljearea a suprafaţal’ei di teren. Exighiseasti, di Bruxelles, corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu:
Ti paradigma, la capitolu fonduri tra agricultură s-agiumsi pi isapea că tru Germania, Irlanda, Gartia, Franţa, Polonia şi România s-featira alathusi ti furn’ia că nascanti terenuri declarati ca hiindalui păşun’i permanenti şi tra cari s-deadira paradz eara dimec anvaliti cu vegetaţie neeligibilă şi lipsea s-hiba exclusi di la paltearea a agiutorlui. Tutunaoara, s-aflara cazuri di nitin’iseari a cerinţilor di agromediu tru stati ca Italia, România, Olanda, Polonia şi Ungaria. Examinarea di cătra Curti a sistemilor di control tru dumenea a dizvultaril’ei rurala spuni deficienţi pi nivelu a controalilor mutrindalui condiţiili di eligibilitati ica riscul a finantaril’ei diplo tru şasi dit optu stati membri examinati dimec easti zborlu ti Germania, Spania, Italia, Letonia, Malta şi România.”
Di aoa si nclo, lipseasti s-aiba un control şi un managementu faptu cu ngatan ti fondurli comunitari”, declara prezidentul a Curtil’ei Europeani di Conturi, Vitor Caldeira, argumentândalui – Cara cetăţean’il’i ali UE nu au percepţia limbidă a valoaril’ei adăvgati a hargilor UE nu va na harsim di pistipsearea a lor”. Di alta parti, Curtea hiritisi ti gaeretli fapti di Comisia Europeana ti s-featira tra corectarea a althusilor şi recuperarea a fondurlor, lugursindalui că ma s-nu nchisea aesta acţiuni rata totală di alathusi vrea s-hiba di 6,2% dit totalu a hargilor, tru loc di 4,7%. Aestu raportu, pi cari Curtea di Conturi Europeană alu pitreati a atilor 28 di vasilii comunitari tra s-la spuna ti problemili aflati di cătra experţa, yini tru oara candu Bruxellesul s-ampuliseasti cu presiuni criscute dit partea a statilor membri tra s-li apriduna hargili.
Armanipsearea: Tascu Lala
