Meatri di turlii fiscalâ şi finanţiarâ
N’icşurarea a sumilor di pâradz pâltiţ di angajatori ti asiguripserli soţiali… Anularea a borgil’ei a nâscântor categorii soţiali mutrinda darea nâpoi a pâradzlor luaţ paranom, ti furn’ia a calculilor alatusiti a nâscântior venituri…Alâxeri di turlii bugetarâ…
România Internațional, 01.10.2014, 15:15
N’icşurarea a sumilor di pâradz pâltiţ di angajatori ti asiguripserli soţiali… Anularea a borgil’ei a nâscântor categorii soţiali mutrinda darea nâpoi a pâradzlor luaţ paranom, ti furn’ia a calculilor alatusiti a nâscântior venituri…Alâxeri di turlii bugetarâ…
Prota dzuâ di Sumdru vini tu Românii cu un stog di apofasi fiscali şi finanţiari, di niscânţâ apruchiati ş-di alţâ, ici. Scâderea cu 5% a taxâl’ei pâltitâ di angajatori, ti asiguripserli soţiali a lucrâtorilor a lor, eara aştiptatâ di ma multu di 5 an’i.
Vidzutâ ca hiindaei unâ meatrâ bunâ ti emburi, ea da cali ş-ti gaildeadz. Nâscânţâ investitori au gaile că, anlu ţi yini, n’icşurarea CAS poati s-ducâ la crişteri di taxi şi impoziti, ama s-poati s-iasâ ş-alti. Tu idyul chiro, uidisit cu secretarlu general a Suţatâl’ei a Emburilor, Cristian Pârvan, nu ari niţi vârâ garanţii că aestâ dit soni meatrâ va s-agiutâ la adrarea di năi locuri di lucru: Aesti acţiun’i vor s-hibâ turlii’turlii, di la unâ companii la alantâ, ma s-mutrim că mediul di afaţeri s-alumtâ estan cu baia crişteri di costuri, ti furni’a a pâhălui la energii, la gazi, la combustibil … easti ghini maca va s-armânâ locurili di lucru la companiili ţi suntu la mardzini di rentabilitati.
A contestaţiilor di turlii icunumicâ lâ si adavgâ şi aţeali di turlii politicâ. A Guvernului di tora, iu Partidlu Soţial Democrat easti prota vioarâ, îi si aduţi câbati că apofasili luati tora ayoniea au tentâ electoralâ, hiindalor bâgati tu practico cu maşi un mesu ş-giumitati nîinti di alidzerli prezidenţiali.
Premierlu Victor Ponta, candidat şi, uidisit cu sondajili, posibil amintâtor, easti multu giudicat, ti pruclitia cu cari andrupaşti apofasili a Executivlui pi cari-l cumândiseaşti.
Di la 1 di Sumderu intrâ tu practico şi meatra prit cari aproapea 30 di n’ii di pensionari român’i nu va s-mai aibâ borgea ta s-da nâpioi pâradzl’ii — deadun, 65 di milioani di lei — ţi îi aveau luatâ dit calcularea alatusitâ a pensiilor. Di darea nâpoi a altor 15 di milioani di lei furâ l’iertati ş-cama di 12.000 di mami ţi luarâ ma mulţâ pâradz tu chirolu cându criscurâ ficiuriţ.
Bugetlu nu va s-aibâ problemi! — dzâc guvernanţl’ii di Bucureşti. Ma multu, cu aestâ nău nom bugetar, doilu di estan, apruchiat Marţâ, premierlu Ponta s-hârsea: Ti prota oarâ, dupu mulţâ an’i, avem, pi proţl’ii nauâ meşi, încasări bugetari ţi trec di aştiptărli pi a curi timel’iu fu adrat bugetlu di stat. Oamin’ii lucrarâ, companiili ş-pâltirâ taxili şi impozitili, iara evaziunea fiscalâ scâdzu, aşi că putum s-avem tuti resursili ţi li vream şi chiola ma multu.
La alâxearea bugetarâ di tora, giudicatâ di opoziţia di ţentru-dreapta, luarâ ma mulţâ pâradz Ministerili ti Lucru, ti Împrustarii, ama şi autorităţli locali.