Agricultura româneascâ
Producţiili la misur, garnu şi floarea-a soarlui înreghistrati tru chirolu dit soni u aduti România pi protili locuri tru UE, iara la rapiţă s-aminta nai cama bună producţie dit istoria a vasiliil’ei. Acatata tru isapi tra lucrari, nu di multu chiro, dimec di aproapea 45 di an’i, rapiţa agiumsi s-hiba siminata tru aestu chiro pi una suprafaţă di cama di 450 di n’il’i di ictari, iara 80% dit producţie s-duti la exportu, hiindalui ufilisita tra biodiesel. Specialiştil’i spun că România poate s-agiunga diznau birichetea ali Europa, tru condiţiile tru cari, an di an, agricultura u ndrupasti vartos economia naţională.
Corina Cristea, 25.09.2014, 13:04
Ia ti spunsi vitepremierlu Daniel Constantin, ministru ali agriculturia şi dezvoltari rurala, tru un interviu ti lu-deadi tra Radio România:
“Agricultura, anlu ti tricu, dit atea crişteare di 4% avut una contribuţie extraordinară, di 1,5% – 1,7%, di furn’ia a aistei producţii multu mari şi di furn’ia că aestă producţie na agiuta s-exportăm multu di multu. Minduescu că putem ma multu andicra di ahat cate pana tora featim exportu şi exportăm parmatia primă. Mutrescu şi protili tifri dit 2014, ma s-apraftasim s-procesăm şi deapoa s-exportăm valoarea adăvgată minduescu că putem s-nregistrăm amintatiti ma mari tra fermieri deapoa şi amintatiti ma mari la bugetlu di stat. Aesta va s-dzaca că pi idyiul nivel di producţie putem s-avem una marjă di profit multu ma mari.”
Tru naulu program naţional di dezvoltari rurală 2014-2020, restructurarea şi criştearea a exploataţiilor agricoli easti protlu scupo. Ministurlu Daniel Constantin exighiseasti (track): Avem nai cama marea suprafaţă, him pi protlu loc tru Europa dit videala a agarlor siminati cu misur şi dit videala, vahi, a cantitatil’ei, ama aesta nu însimneadza că avem nai cama marli randamentu. Avem iuva anvarliga di 4 – 4,5 di tonuri la ictaru. Dezavantajlu ti lu-avem easti că una suprafaţă multu mari, ti amartie, easti nica sarmi-sarmi tru exploataţii multu n’it, di până la 5 ictari.”
Ti atea, fermierl’ii cari au tru lucru anamisa di 5 şi 30 di ictari di agari, va s-l’ia ahurhindalui di anlu ti yini, una sumvenţie ma mari dit fonduri europeani şi di la bugetlu di stat, respectiv 210 di euro pi ictar. Apofasea ari scupolu tra s-da curayiu ti adunarea stog a agarlor ti siminari, ti furn’ia ca persoanili cari au n’it cumat, ma n’it di tinti ictari pot sa s-aduna stog tra s-l’ia di la stat paradz ma multa. Tru atea ti mutreasti agiutorlu ti siminarea a soiurlor româneşti di dardzavat, ministurlu ali agricultura dimanda nai sumvenţii tra cari aşteaptă vulusearea ali Comisie Europena. Atel’i cari au solarii va s-l’ia 3 n’il’i di euro ti ictar sumvenţie, iara atel’i cari au seri, 6 n’il’i di euro ti un ictar.
Armanipsearea: Tascu Lala
