Nicari tru România
Autorităţli române arămân tru alertă tru giudeţili Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dit vestul şi sud-vestul a vasiliil’ei, cari eara bagati sum sum incidenţa a codlui portocaliu di nicari, di furn’ia a marlor ploiuri. Ploiurli ti cadzura, cabaia tru dazalili dit soni featira victimi şi zn’ii materiale importante. Suti di pompieri, jandarmi şi alti forţe di intervenţie cilastasira tru zonili aguditi, tra s-ndreaga lucurlu dupu zn’iili a apilor mari. Suti di case şi nichirati, suti di ictari di loc, apuntsa şi n’itli apuntitsi fura anvaliti di ape. Tru giudeţlu Mehedinţi, apili featira fanico după ti cadzura şi 150 di kiladz di apa pi metru pătrat mas tru una dzuua. Apili mari intrara tru nicuhirati, loclu archisura şi ma multi localităţ dit clisura a Dunăl’ei armasira izolati.
România Internațional, 16.09.2014, 13:13
Autorităţli române arămân tru alertă tru giudeţili Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dit vestul şi sud-vestul a vasiliil’ei, cari eara bagati sum sum incidenţa a codlui portocaliu di nicari, di furn’ia a marlor ploiuri. Ploiurli ti cadzura, cabaia tru dazalili dit soni featira victimi şi zn’ii materiale importante. Suti di pompieri, jandarmi şi alti forţe di intervenţie cilastasira tru zonili aguditi, tra s-ndreaga lucurlu dupu zn’iili a apilor mari. Suti di case şi nichirati, suti di ictari di loc, apuntsa şi n’itli apuntitsi fura anvaliti di ape. Tru giudeţlu Mehedinţi, apili featira fanico după ti cadzura şi 150 di kiladz di apa pi metru pătrat mas tru una dzuua. Apili mari intrara tru nicuhirati, loclu archisura şi ma multi localităţ dit clisura a Dunăl’ei armasira izolati.
Cal’iuri giudeteani şi cumatici di cal’iuri naţionale fura ambudyiusiti di laschi. Şoferl’ii aştiptara sahats buni ti furn’ia că urdinarea fu mintita acutotalui. Una situaţie greaua s-nreghistreadză tru localitatea Eşelniţa, iu 1000 di oamin’i armasira fără energhie electrică şi fura izolaţ didip, după ti laschili ambudyiusira calea nationala şi arupsira una apunti cari îl’i liga di Orşova, casaba ti easti şi el sum api. Urdinaraa rutiera fu ambudyiusita după ti geadeili di Orşova fura anvaliti cu laschi adusi di api. Tutunaoara, fura nicati şi sediile di la ma multi instituţii publite. Tut Orşova, autorităţli cilastisira di scoasira dit una sculie 67 di elevi, ama si tra s-ascapa 20 turişti cari avea armasa amudyiusit pi un ponton.
Şi tru Caraş-Severin deadi ploaie cabaia. Apili cari s-virsara di versanţal’ii a munţalor agiumsira tru ma multi hori. Tru mari piricl’iu easti parcul di mori di apă di Rudăria, nai cama marli complex di aesta turlie dit Europa, s-ti easti sum patrimoniul UNESCO. Asi cum spun autorităţli locali, doauă mori suntu greu aguditi.Nicarli şi archisurarli di loc ambudyoiusira si urdinarea pi cal’urli di her. Ma multi trenuri fura curmati ti imnari, nascanti acatsara alti cal’iuri, a deapoa alti agoumsira cu amanri la destinaţie.
Ti amartie, habarli nu suntu isihi, hidrologil’i lundzira codlu portocaliu di nicari pi ma multi arâuri dit giudeţili Timiş şi Caraş-Severin până n’ercuri după-prandzu. Nu masi sud-vestul ali Românie fu zn’iipsit di nicari ca şi Sarbia vitina şi Croaţia. Tru Sarbie, situaţia nai cam gailipsitoari s-nregistrează tru partea di estu a vasiliil’ei, chiro anda tru Croaţia, nai ma agudita easti zona centrală. Aesta easti daua dalga di nicatri ti agudeasti Sarbia, după atea dit meslu mai, candu fura multa mortsa si sn’ii materiale fapti isapi ti 1,5-2 miliardi di euro.
Armanipsearea: Tascu Lala
