Problema ali Transnistrie tru ligaturli ruso-americane
Alichearea ali Crimeii la Rusia scoasi tru videala subeia că Moscova va s-apufuseasca idyiul purtatic şi andicra di alte ripublit ex-sovietite cari au regiuni separatiste. Ari una niisihaseari maxus tru atea ti mutreasti situaţia ligata di Transnistria, pricunuscu secretarlu di stat adjunctu american tra Europa, Victoria Nuland, aflată, dumanică, tru vizită, Chişinău. Frixea ari la thimel’iu nica si atea dit soni caftari a responsabil’ilor transnistreni cătra Duma Rusă tra s-ndreaga un nom cari s-da izini alichearea a reghiunil’ei di cătra Rusia.
Valentin Țigău, 31.03.2014, 11:27
Alichearea ali Crimeii la Rusia scoasi tru videala subeia că Moscova va s-apufuseasca idyiul purtatic şi andicra di alte ripublit ex-sovietite cari au regiuni separatiste. Ari una niisihaseari maxus tru atea ti mutreasti situaţia ligata di Transnistria, pricunuscu secretarlu di stat adjunctu american tra Europa, Victoria Nuland, aflată, dumanică, tru vizită, Chişinău. Frixea ari la thimel’iu nica si atea dit soni caftari a responsabil’ilor transnistreni cătra Duma Rusă tra s-ndreaga un nom cari s-da izini alichearea a reghiunil’ei di cătra Rusia.
La referendumlu local dit 2006, una largă majoritate a populaţiil’ei ali Transnistriei, cari s-feati ahoryea di facto tru 1992, dupu un conflictu armat, sa spusi tra ampartarea di Ripublica Moldova şi tra intrarea tru componenţa ali Fediratie Rusa. Diplomatlu american spusi Chişinău, că SUA voa s-da ali Ripublica Moldova 10 miliun’I di dolari tra ş-anvartuseadza securitatea a sinurlor, maxus a atilui cu Transnistria majoritar rusofonă, iu Rusia are aradapsit ndaua n’il’I di aschirladz. Moscova spuni că aceşti askirladz asiguripsescu tin’isearea a acordului di irini simnat tru 1994, ama OSCE şi Chişinăulu caftara, ma multi ori arada tin’isearea a acordului adus aminti şi maxus, tradzearea ali ascheri arusa.
Moscova s-plândzi, tru arada a l’ei, că sinurli ali Transnistrie suntu ambudyiusiti di Republica Moldova — tru ascapitata şi di Ucraina — tru apirita, di u ngardeasti libirtatea di minari si udinari a cetăţenilor dit regiuni. Ministurlu rus di Externe, Serghei Lavrov s-andamusi, dumanică, Paris, cu omologlu a lui american, John Kerry tra sa zburasca, nica si tra aesta situatie, tru contextul a crizal’ei ucrainena.
La briefinglu ţanut după bitisearea a moeabaetlor, ministurlu arus a dsescu declara că Moscova şi Washingtonul s-achicasira s-faca gaeret ti bagarea tru lucru a scupolui ambartitat di tuţ, şi dimec un statut maxus ali Transnistrie tru arada a unei Ripublica Moldova unica, suvearana şi neutra – informeadză ITAR-TASS. Lavrov spusi că duchi di partea a interlocutorlor a l’ei achicaseari andicra di aesti gailipseri. Problema ali Transnistrie va s-hiba zburata, dimi şi la una noauă rundă di negocieri tru formatlu 5+2 (Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE nica si SUA şi UE – observatori) cari va s-tana tu scurtu chiro.
Armanipsearea: Tascu Lala
