România şi situaţia dit Ucraina
Roxana Vasile, 13.03.2014, 11:57
România nu lu-alina gradlu di lahtarsari, ma nu ari piricl’iul tra un conflictu cu Rusia. Asiguripserli yinu dit partea a prezidentului Traian Băsescu tu ligatura cu situaţia la cari s-agiumsi cu conflictul dit Ucraina vitina, a curi Bucureştiul l’i-aspuni ca andrupasti pan di mardzina independenţa, integritatea teritorială şi suvearanitatea.
Ia ti spuni Traian Băsescu:
România lugurseasti că iti prezenţă a asckerilor dit Federaţia Rusa pi teritoriul ali Ucraina, fără acordul a aistei şi nafoara-a acordurlor bilatearale, easti una fuvirseari contra ali Ucraina. Lugursim si aprukem purtaticlu a askerilor ucraineane cari nu deadira apandisi la ntapaturi, evitândalui aesta turlie s-minteasca lucarli. Lugursim paranom iniţiativa-a Parlamentului dit Crimeea tra s-vuluseasca una declaraţie di independenţă andicra di Ucraina tu perspectiva-a referendumlui dimandat ti 16 martu. Tn minduita ali Românie, consultarea populară pi tema tra alikearea la Rusia a regiunil’ei autonome rusofone easti niconstituţională. Ma multu, Bucureştiul dimanda că va s-andrupasca demersurli euro-atlantiti tra s-ndreaga arada di dreptu. Tu aesta noima, România sa spusi hazari tra s-l’ia parti la eventuale negocieri tra ndridzearea a mintireasilor ruso-ucrainene.
Diznau nou, Traian Băsescu: Ma s-hiba di varnu va s-aiba ananghi di expertiza a unui vitin cari cunoaşte ghini situaţia regională, noi na spusim hazari tra s-him parte a unal’ei eventuala parei di pazarapsari, ama, legal şi moral, noi lugursim că SUA şi Marea Britanie, ca semnatari a Memorandumlui di Budapista, lipseasti s-hiba tru amprotusa a pazarapaserlor, şi u adara. Tru 1994, Ucraina aaprukea dezarmarea a l’ei isis nucleara ama cu asiguripsearea a integritatil’ei a l’ei teritoriala di cătra Statile Unite, Marea Britanie şi Rusia. Em, una alikeari di cătra Moscova a Crimeil’ei poati s-aduca mari zn’ii — aşi cum declara, Strasbourg, europarlamentarlu român Ioan Mircea Paşcu:
Ma s-hiba di Rusia sa u alicheasca Crimeea, alti vasilii va s-mindueasca di daua ori ninti tra s-traga mana di la statutlu a lor nuclear, s-cl’eama ca va s-aiba una slabinta tu ligatura cu niufilisearea armatlor nucleari. Şi, vahi nai di simasie, tut sistemlu european di securitate va s-cada şi va s-hiba ananghi pazarapsearea a unlu nau, ama cu una Rusie multu ma fuviroasa. Di piricl’iu suntu, tu idyiul kiro, em scutearea tu migdani un nau conflict îngl’itat tru zona ali Amarea Lae em una distabilizare regională.
Ia ti lugurseasti Prezidentul Traian Băsescu: Nu minduiam ti Georgia. Ucraina nacata niandrepta. Va s-him ti ola ma si s-faca tiva ligat şi di Republica Moldova şi va s-him napoi nu ndrepta ica acatat pi napandica, tu condiţiile tru cari România l-aduti di cabaia kiro a aliaţlor a l’ei aesti riscuri. Tru contextu, askerea română ş-du ma largu, simfun cu planlu, tuti aplicaţiile şi programele di instruire. Caplu a Statlui Major apruke cumandul tra s-muta aplicaţiile dit daua parti a anlui tru prima parte. România ş-lu discl’isi spaţiul aerian tra avioanile di avigl’eari ale NATO şi apruke vinita a unal’ei fregata franteasca tru apile teritoriale româneşti.
Armanipsearea: Tascu Lala