Ligâturli româno-americani
SUA mutreasti amintarea ali Românii ca soţ democratic, tu catandisea tu cari aesti dauâ vâsâlii nica au şi borgi deadun, ama şi parteneriat strategic. Bun ti Bucureşti, aestu zbor vini di la viţeprezidentul american, Joi Biden, cari zburâ, Gioi, la tilifoni, cu caplu a statlui român, Traian Băsescu. Cu aestâ furn’ii, doilu numir doi di la Casa Albâ, aştiptat s-partiţipâ di partea a Partidlui Democrat la alidzerli dit 2016, alâvdă purtata ali Românii tu misiun’ili NATO. Şi pi plan militar, suntu nai ma mărli ligâturi di dauli părţâ. România u giucă cartea americanâ nica di la giumitatea a ani’lor 90, cându, abia işitâ dit comunismu şi dit aţel di ma ninti Pact di la Varşovia, ş-pitricu candidatura câtâ NATO.
România Internațional, 14.02.2014, 11:32
SUA mutreasti amintarea ali Românii ca soţ democratic, tu catandisea tu cari aesti dauâ vâsâlii nica au şi borgi deadun, ama şi parteneriat strategic. Bun ti Bucureşti, aestu zbor vini di la viţeprezidentul american, Joi Biden, cari zburâ, Gioi, la tilifoni, cu caplu a statlui român, Traian Băsescu. Cu aestâ furn’ii, doilu numir doi di la Casa Albâ, aştiptat s-partiţipâ di partea a Partidlui Democrat la alidzerli dit 2016, alâvdă purtata ali Românii tu misiun’ili NATO. Şi pi plan militar, suntu nai ma mărli ligâturi di dauli părţâ. România u giucă cartea americanâ nica di la giumitatea a ani’lor 90, cându, abia işitâ dit comunismu şi dit aţel di ma ninti Pact di la Varşovia, ş-pitricu candidatura câtâ NATO.
Îndreptlu di azbuirari a aeroplanurilor militari americani tu 1999, tu chirolu a polimlui di Kosovo, lucrul deadun, cu militari, la campaniili a Pentagonlui tu Afganistan – tu 2001 – şi Irak, tu 2003, adrarâ cama lişoarâ calea a Bucureştiului câtâ Alianţa Nord-Atlanticâ, cari fu apruchiat tu 2004. Dapoaia, tu Românii s-adrarâ şi zoni militari, tu Dobrogea, pi malu a Amarâl’ei Lai, ama furâ adusi şi părţâ dit scutlu antirachetâ, la Deveselu, tu Oltenia. Tuti aesti evoluţii vinirâ unâ dupu alantâ, tu chirolu a trei prezidenţâ român’i, Emil Constantinescu (criştin-democrat), Ion Iliescu (di stânga), Traian Băsescu (popular) şi a nâscântor guverni, dit ma multi turlii politiţi, ca unâ probâ că România easti ghini vidzutâ şi di opinia publicâ şi di clasa politicâ, unâ dit nai ma pro-americani vâsâlii dit Europa. Tu idyul chiro, nu tuti suntu ca n’iearea tu aesti ligâturi româno-americani. Chiola easti un soţ strategic, SUA nu ari tora ambasador la Bucureşti, dupâ ţi aţel di ma ninti titular, Mark Gittenstein, şi-bitisi mandatlu, ti cari şi-aşi fu multâ moaubeti. Ma multu, România easti unâ dit aţeali maşi ţinţi vâsâlii membri dit Uniunea Europeanâ a curi cetăţen’i nica lâ lipseaşti viza ta s-poatâ s-ducâ tu Amercihii.
Aestu lucru duţi la anvirinari nu maşi Bucureşti, ama şi la Bruxelles, iara autorităţli comunitari hâbârisirâ ca minduiescu s-bagâ ahtari turlii di vizâ ş-ti cetăţen’ii american’i. Pi di altâ parti, meslu ţi tricu, hiindaei Bucureşti, adgiuncta a secretarlui di stat, Victoria Nuland, aspusi gailelu a SUA andicra di tin’isearea ali Românii prit prinţipiili a statlui di îndreptu.
