Raportul european tră aruşfeti
Aruşfetea dit aţeali 28 di stati membri custuseaşti economia-a Uniunil’ei Europeni aproapea 120 de miliardi di euro tru an. Implacabilă, aestă easti isapea a protlui raportu antiaruşfeti prit cari Comisia Europeană yilipseaşti fenomenlu tru tut spaţiul comunitar. Di Suedia pân tru Malta şi dit Portugalia pân tru Gârţie, niţi unâ ditru vâsiliili ali Uniuni nu armasi niaguditâ.
Bogdan Matei, 04.02.2014, 11:51
Aruşfetea dit aţeali 28 di stati membri custuseaşti economia-a Uniunil’ei Europeni aproapea 120 de miliardi di euro tru an. Implacabilă, aestă easti isapea a protlui raportu antiaruşfeti prit cari Comisia Europeană yilipseaşti fenomenlu tru tut spaţiul comunitar. Di Suedia pân tru Malta şi dit Portugalia pân tru Gârţie, niţi unâ ditru vâsiliili ali Uniuni nu armasi niaguditâ.
Ia ţi spuni Comisarlu tră afaceri interni, Cecilia Malmström:
Prota pâristiseari a raportului antiaruşfeti spuni ti turlia cum statile membri pot s-curmâ aruşfetea prit politiţ ţi lipseaşi s-hibâ bâgati tru practico şi aduţi aminti a statilor europeni cum pot s-curmâ aestă aruşfeti pi nivel naţional. Raportul spuni limbid că nivelu ali aruşfeti s-alâxeaşti di la un crat la alantu, că aestă aruşfeti agudeaşti tuti statili membri. Nu ari vasilii fără aruşfeti tru Europa.”
Domeniile nai ma aguditi suntu, previzibil, tru ligâturâ cu administraţia şi politica. Easti zborlu ti achiziţiile publiţi şi, respectiv, finanţarea a partidiloru. Tră România şi Vârgâria, aprucheati tru UE tru 2007 şi nica monitorizati prit rapoarti suplimentari tru arada a Mecanismului di Cooperare şi Verificari, MCV, ari exempli di buni practiţ, ylipsiti tru secţiun’ile ahârdziti tră aţeali doauă vasilii.
Ia ţi spuni diznău Cecilia Malmström:
Tru tuti statili avem exempli pozitivi şi, cadealihea şi tru România. Aţeali doauă vasilii, România şi Vârgâria, suntu monitorizati prit MCV, ama aoa lucărli suntu ahoryea. Zburâm ti un mânucl’iu ahoryea di indicatori. Gaereţli pi cari aţeali doauă vasilii li feaţirâ suntu yilipsiti tru raportul MCV, suntu pricânâscuti di noi şi, aşi cum spuneam tru ahurhitâ, multi stati fac gaereţ, ama nu suntu duri.”
Simfun cu raportulu, aruşfetea, em tru scară n’ică, em pi nivel analtu, armâni unâ problemă sistemică tru România. Ari rezultate hâirlâtiţi tră pusputearea penală şi, tora ayon’ia, tru giudicarea a nâscântor cazuri di aruşfeti dit chipitâ, di furn’ia a gaereţlor a nâscântoru organismi speţializati ti bâgarea tru lucru a nomlui, cata cum Departamentul Naţional Antiaruşfeti. Ama rezultatili armân instabili şi lişor reversibili. Aşi cum spuni DNA, anamisa di an’il’i 2006 şi 2012 tru România eara deturnati, prit aruşfeti şi furlâchi, 36 di miliun’i di euro dit fondurli europeni. Achiziţiili publiţi pi nivel local suntu, tutunâoarâ idyealui, cabaia vulnerabili andicra di aruşfeti. Tru aţea ţi mutreaşti aşi-numâsita aruşfeti n’ică, pâlterli informali suntu unâ practică di arada tru sistemlu di sănătati dit România, aguditu di tin’iili di cafi mes scădzuti a yiaţârlor şi a personalui auxiliar. 28% ditru respondenţâl’i român’i cari li câftarâ serviţiili a nâscântor instituţii medicali publiţi spusirâ că furâ anânghisiţ tra s-aadrâ pâlteri suplimentari, pi ningâ onorariili ufiţiali.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala