Urfâneaţa şi puterea di lucru tu Europa
România Internațional, 22.01.2014, 12:52
La ţinţi an’i dupu ţi agiunsi tu Europa, criza icunumicâ nica nu şi-aspusi aţel dit soni zbor. Multi dit icunumiili europeani nica şed tu un loc, iara tu vâsâliili comunitari cari înreghistreadzâ niheamâ creşteari icunumcâ, cum easti Românii, paslu câtâ nâinti easti unlu dip n’ic, tu niscânti catandisi. Criza icunumicâ ţi aspardzi timilia ali construcţii comunitarâ, cu an’i nâinti un model ti alţâ şi un spaţiu iu ghineaţa eara la ea acasâ, dusi la criştearea exponenţialâ a ni-avearâl’ei. Concluzia fu angrâpsitâ tu un raportu ali Comisii Europeanâ pi 2013 mutrinda catandisea soţialâ şi a putearâl’ei di lucru tu Uniuni.
Unâ dit problemili a urfâneaţâl’ei, şomajlu – cari tu nâscânti vâsâlii membri, cum easti Spania, agiunsi, tu aeşţâ dit soni ani, la un mari nivel – easti mari gaile ti autorităţli di Bruxelles. La prezentarea a raportului, comisarlu ti ipotisi soţiali, László Andor, dzâsi că nu maşi adrarea di locuri di lucru easti di mari simasii, ama şi calitatea a lor. Ti România, actul adrat di executivlu european dzâţi că tu 2012, andicra di 2011, piriculu di ni-aveari criscu nai ma multu, pânâ la 52%, la aţei di pânâ tu 18 an’i. Tu idyul an, numirlu a persoanilor di 15 – 62 di an’i, categorii tu cari intrâ şi aţei cu an’ii activi, criscu pânâ la 40% – iara ponderea a român’ilor ţi lucrau part-time avu unâ lişoarâ scâdeari. La comparaţia pi domenii, numirlu a lucrâtorlor tu industrii şi serviţii s-n’icşurâ cu 0,2%, iara tu agriculturâ – a curi puteari armâni pi cicioari nica -numirlu criscu cu 0,4%. Rata a şomajlui, cari tu Românii, nu agiundzi la coti multu mări, scâdzu di la 7,4% la 7.
Chiola nai ma mulţâl’ii dit român’ii ţi pot s-lucreadzâ au di lucru, ei nu suntu pâltiţ aşi cum lipseaşti, icâ, cu alti zboarâ suntu, fârâ s-va, victimi a polarizarâl’ei salarialâ, aşi cum îi dzâţi Comisia Europeanâ tu raportul a ei. Ti aţea, mulţâ cetăţen’i român’i, ca baia – milioani, şi-caftâ ghineaţa tu vâsâlii cama avuti dit Uniunea Europeanâ.