Reglementarea a proprietatil’ei tră agâri

Multu chiro, român’il’i s-hârsirâ şi nica s-mârirâ cu evaluarea a specialiştilor işiş dit dumeniu ţi spuni că, după Franţa, România ari nai cama filotimlu potenţial agricol dit arada a tutulor vâsiliilor europeani. Un cari, ama, di aproapea 25 di an’i, nu mata nsimneadză aproapea ici ţiva, ti furn’ia câ nu easti duri valorificat. Câdearea a dictaturâl’ei comunistâ, tru 1989, dusi la aspârdzearea a coopearativilor agricoli di producţie ş-la falimentul a intreprinderlor agricoli di stat. Agârli s-deadirâ nâpoi a aţilor di ma ninti nicuchiri, ama tră mulţâ di aeştâ agiumsirâ s-hibâ unâ greauâ fortumâ andicra di s-aducă vârâ hâiri.

Bogdan Matei, 21.11.2013, 11:57

Multu chiro, român’il’i s-hârsirâ şi nica s-mârirâ cu evaluarea a specialiştilor işiş dit dumeniu ţi spuni că, după Franţa, România ari nai cama filotimlu potenţial agricol dit arada a tutulor vâsiliilor europeani. Un cari, ama, di aproapea 25 di an’i, nu mata nsimneadză aproapea ici ţiva, ti furn’ia câ nu easti duri valorificat. Câdearea a dictaturâl’ei comunistâ, tru 1989, dusi la aspârdzearea a coopearativilor agricoli di producţie ş-la falimentul a intreprinderlor agricoli di stat. Agârli s-deadirâ nâpoi a aţilor di ma ninti nicuchiri, ama tră mulţâ di aeştâ agiumsirâ s-hibâ unâ greauâ fortumâ andicra di s-aducă vârâ hâiri.

Tru an’il’i 50, huryeaţl’i român’i intrarâ cu n’il’ili tru hâpsăn’ili comunisti, di itia câ nu vrurâ s-da agârli la CAP-uri, şi tru dzăţ di hori s-feaţirâ cumitii, reprimati sertu di ascherili a regimlui di inspiraţie sovietică. Ahurhindalui cu an’il’i 90, tu hoarili ţi agiumsirâ ta s-hibâ ca tu auşatic şi cu puţân’I bânâtori, loclu fu alâsat pondu, a deapoa aduslu aminti potenţial agricol avu un proţentu n’ic la PIB ali Românie. Di la pătlăgeanili aroşi la carnea di vacâ, mâcarea a român’ilor yini maxus dit importu. Iara tru an’il’i dit soni, criza economică u minti pâzarea imobiliară, aşi că agârli disponibili nu mata ş-aflarâ oamin’i ţi s-li ancupârâ.

Câtu di frustrantu s-hibâ tră reflexili patriotiţi a român’ilor, unâ injecţie di capital, tehnologhie şi know-how agricol dit xinâtati va s-hibâ unâ şansă ti yinearea tru ori ali agricultură internă. N’iercuri, Guvernul aprobă nomlu cari lă da izini a cetăţen’ilor xen’i dit Uniunea Europeană s-ancupârâ loc tru România tu numa a lor işiş, şi numata va lâ si bagâ zori, cum s-fâtea pânâ tora, tra s-dişcl’idâ unâ firmă. Au, ama, ma largu prioritati ti ancupârarea a agârlor cetăţen’il’i român’i. Cara actul normativ va s-hibâ aprobat ş-di Parlamentu, dit anlu ţi yini pâzarea funciară va s-hibâ libearalizată. Ministurlu ali Agricultură, Daniel Constantin, spuni câ misura mutreaşti adunarea a agârlor tu un loc, constituirea a exploataţiilor viabile economic şi asiguripsearea a siguranţâl’ei alimentară:

Avum ananghi s-yinim cu un ahtari proiectu di nom nu tra s-bâgăm restricţii, ama tra sâ scutem tu migdani, s- băgăm nâscânti condiţii tu ligâturâ cu vindearea a agârlor, şi duchim câ valoarea aiştor easti multu importantă tră yinitorlu ali Românie, tră yinitorlu ali agricultură românească.” Aşi cum spuni nomlu, tu oara cându va s-aibâ unâ ofertă di la un cetăţean xen aţel ţi vindi va s-aibă borgea tra s-ducă la primărie cu unâ carti, prit cari caftâ notificarea a aţilor cari au prioritati şi afişarea a ofertâl’ei di vindeari a terenlui agricol, a agârlor. Cara ti un chiro di 30 di dzâli nu va s-ancupârâ vârnu, terenlu va s-poatâ s-hibâ vindut a cetăţeanlui xen.

Textul: Bogdan Matei

Armânipsearea: Taşcu Lala