Bugetlu ti 2014

Tru 2014, criştearea economică easti faptâ isapi trâ 2,2%, a deapoa inflaţia la 2,4%, chiro tru cari cursul mediu leu-euro va s-hibă di 4 lei şi 45 di bani. Suntu indiţl’i macroeconomiţ pi cari Guvernul di Bucureşti l’i-avu ca thimel’iu atumţea când zburâ şi votă pân di mardzină bugetlu di stat ti anlu ţi yini, aşi cum spuni premierlu social-democrat Victor Ponta, a deapoa România va lu aibâ nai cama marli Produs Internu Brut di după 1989. Dupu dauă dzâli di pâzârâpseri niacumtinati işirâ tu videalâ aesti ţifri: dit un total faptu isapi tră 230 di miliardi di lei (ţi easti isa cu aproapea 500 di miliun’i di euro), 216 miliardi va s-hibâ adunaţ dit taxi, impoziti şi alti amintatiţi, iara artimaia di 14 di miliardi suntu împârmuturi şi intră tru dificitlu bugetar, faptu isapi ti 2,2 % tră anlu ţi yini. 40 di miliardi va s-hibâ ahârdziţ cu hărgili tră tută administraţia, iara 6 miliardi — ti subvenţiili tru agricultură.

Roxana Vasile, 15.11.2013, 12:45

Tru 2014, criştearea economică easti faptâ isapi trâ 2,2%, a deapoa inflaţia la 2,4%, chiro tru cari cursul mediu leu-euro va s-hibă di 4 lei şi 45 di bani. Suntu indiţl’i macroeconomiţ pi cari Guvernul di Bucureşti l’i-avu ca thimel’iu atumţea când zburâ şi votă pân di mardzină bugetlu di stat ti anlu ţi yini, aşi cum spuni premierlu social-democrat Victor Ponta, a deapoa România va lu aibâ nai cama marli Produs Internu Brut di după 1989. Dupu dauă dzâli di pâzârâpseri niacumtinati işirâ tu videalâ aesti ţifri: dit un total faptu isapi tră 230 di miliardi di lei (ţi easti isa cu aproapea 500 di miliun’i di euro), 216 miliardi va s-hibâ adunaţ dit taxi, impoziti şi alti amintatiţi, iara artimaia di 14 di miliardi suntu împârmuturi şi intră tru dificitlu bugetar, faptu isapi ti 2,2 % tră anlu ţi yini. 40 di miliardi va s-hibâ ahârdziţ cu hărgili tră tută administraţia, iara 6 miliardi — ti subvenţiili tru agricultură.

Pâradzl’i ahârdziţ tră investiţii va s-agiungâ, tru 2014, la 40 di miliardi di lei, reprezentândalui 6% dit PIB. 120 di miliardi suntu tră tin’iili di cafi mes, pensii şi asistenţă suţialâ. Pensiili va s-hibâ indexati cu 3,76%. Tin’ia nai cama n’icâ pi economie va s-creascâ, tru dauă hopi, până la 900 di lei, dimi până la aproapea 200 di euro. Va s-da tutunâoarâ, unâ bursă tru mes di 670 di lei (150 di euro) la yiaţrâ şi tră farmaciştil’i rezidenţâ. Di altâ parti tră dumenea a sănătatil’ei suntu ahârdziţ cama di 30 di miliardi di lei tru 2014, sănătatea, deadun cu edducaţia, hiindalui sectoarili cari va s-hârseascâ, anlu ţi yini, di criştearea a tin’iilor di cafi mes tru scara analtâ. Premierlu Victor Ponta, li arâdâpsi cama pi largu tu arada-l’i:

Va s-crească cu 10% tin’iili di cafi mes a profesorlor debutanţâ şi cu 10% tin’iili di cafi mes a preparatorlor şi a asistenţâlor universitari. Tră profesorl’ii titulari, tu aestu an avem pruvidzuti cama di 1 miliardu di lei tra s-hibâ pâltiti ş-ma largu apofasili giudicătoreşti, prit cari aeştâ ş-amintară ndrepturli tăl’iate di Guvernul di ma nâinti tru 2010; cu 10% va s-crească şi sumvenţiili ţi s-da a studenţâlor tră cazari tru cămini. Amintâtorl’i ti ampârţarea a bugetlui suntu, tru idyea scară, Ministerlu a Dezvoltaril’ei, cu unâ crişteari di 4,5 miliardi di lei, Ministerlu a Fisil’ei, a curi âl’i si da nica 2,6 miliardi andicra di anlu aestu, şi a Ministerlui tră Finanţi, cu 3 miliardi ma multu. Ahârdzerli suplimentari tu aesti cazuri suntu exighisiti prit ananghea ti cofinanţari a proiectilor europeani.

Ti ţânearea tru mânâ tuti aesti hărgi, Guvernul s-ntimil’eadză pi unâ ma cu hâiri adunari a pâradzlor, n’icşurarea a evaziunil’ei fiscali şi creaştirea încasărli. El lipseasşti ama s-aibă ngâtan şi cutugurserli fapti di opoziţia di ţentru-dreapta cari zburaşti di un buget ali archişurari, dimi tu anghios, cari, tu minduita a lui, nu va s-ducă la unâ crişteari economică, nica ş-ma multu, prit taxe şi impozite va lu slâgheascâ mediul di emburlăchi şi va sâ scoatâ ma mulţâ pâradz din gepea a român’ilor. Proiectul di buget pi 2014 va s-agiungă tru Parlament tră moeabeti şi vuluseari tru ahurhita a meslui andreu.

Textul: Roxana Vasile

Armânipsearea: Taşcu Lala