Calea cătră Schengen
Di nai cama pţânu unâ stămână, problema a etniţlor romi lu ţâni caplu di afiş tu Franţa. Nu easte prota oară. Fu scoasâ tu videalâ ma multi ori arada, maxus ahurhindalui dit 2010, tu chirolu a mandatlui a prezidentului Nicolas Sarkozy, di fosta puteari di dreapta. Eara acâtaţâ tru isapi anamisa di temile a campaniil’ei electorale a prezidenţialilor dit primuveara-a anlui ţi tricu, a deapoa mulţâ u bâgarâ alidzearea a unui ahtari subiectu pi zverca a vrearil’ei ţi u spun politiciean’il’i a formaţiunil’ei al Nicolas Sarkozy ta s-amintâ voturi di partea a electoratlui di extremă-dreptă. Amintâtor a scrutinlui, socialistul François Hollande tâxi că problema a romilor nu mata va s-hibâ instrumentalizată, iara ministurlu a lui ti lucri di năuntru, Manuel Valls, spusi că va ta sâ u mutreascâ cu seninătate”/ nu adună gaile.
Roxana Vasile, 27.09.2013, 12:37
Di nai cama pţânu unâ stămână, problema a etniţlor romi lu ţâni caplu di afiş tu Franţa. Nu easte prota oară. Fu scoasâ tu videalâ ma multi ori arada, maxus ahurhindalui dit 2010, tu chirolu a mandatlui a prezidentului Nicolas Sarkozy, di fosta puteari di dreapta. Eara acâtaţâ tru isapi anamisa di temile a campaniil’ei electorale a prezidenţialilor dit primuveara-a anlui ţi tricu, a deapoa mulţâ u bâgarâ alidzearea a unui ahtari subiectu pi zverca a vrearil’ei ţi u spun politiciean’il’i a formaţiunil’ei al Nicolas Sarkozy ta s-amintâ voturi di partea a electoratlui di extremă-dreptă. Amintâtor a scrutinlui, socialistul François Hollande tâxi că problema a romilor nu mata va s-hibâ instrumentalizată, iara ministurlu a lui ti lucri di năuntru, Manuel Valls, spusi că va ta sâ u mutreascâ cu seninătate”/ nu adună gaile.
Anda adusi aminti ti predecesorl’i a lui di dreapta, el cundil’e: cara moeabetea va s-hibă adusă diznău tu spaţiul public tru turlia tu cari s-feaţi tu an’il’i dit soni, numata va si s-agiungă la niţi un rezultat”. Loclu a gailelui/ a seninătatil’ei invocată di Manuel Valls fu loat, ama, tu dzâlili dit soni di ncuntrarea a politiciean’ilor reprezentândalui aproapea tu spectrul politic francez. Ari maşi nica şasi meşi până la alidzerli muniţipali dit Franţa, iar miza easte di mari simasie. Tu aestu contextu, subiectul a romilor fu adus diznău tru prota thesi. S-lugurseaşti că pi teritoriul francez bâneadzâ aproapea 20 n’il’i di etnici, stipsiţ di multi ori că fură din gepi, caftâ fuviros i calcâ len turlii di casi. Cu alti zboarâ — nica spuni ministurlu Manuel Valls — el’i nu vor s-agiungă s-hibă tu aradă. Easti prota furn’ie, acă maşi dupu pirde mărtirisit, ti cari mulţâ politiciean’i em dit opoziţie, em aţel’i di la puteari, caftâ amânarea aderaril’ei ali Românie la spaţiul Schengen, pruvidzută, unâ turlie normalâ, ti 1 di yinar 2014.
Asparizma a lor easti că, di la aestă dată, va s-ampulisească cu prezenţa a romilor, cari pot s-yină dăldză-dăldză, fără gaile. Integrarea suţială a romilor nu ari ligătură cu aderarea ali Românie la Schengen, hiindalui preferabil s-nu hibă acăţati tu moeabeti ahtări subiecti tu contextu electoral – apândâsi ministerlu român di Externe. Anamisa di România şi Franţa ari un Parteneriat Strategic, câlindarea a ligâturlor politiţi pi livel analtu fu, anlu aestu, “cabaia pi len turlii”, iara ufiţial’i di Paris spusiră ca va s-agiutâ ti aderarea ali Românie la Schengen, nica ş-tru meslu alunar, cu furn’ia a vizitâl’ei ţi va u facâ Bucureşti premierlu Jean-Marc Ayrault. Tu ţi mutreaşti caplu a executivlui român, Victor Ponta, el deadi asiguripseri că guvernul di Bucureşti ma largu va s-bagâ tu lucru strategia di integrare a romilor deadun cu ufiţial’i ali Comisie Europenă, aestâ hiindalui unâ responsabilitate andicra di tutâ Europa şi nu maşi andicra di Franţa. Nica şi aşi, polemica dit Franţa, hârnitâ di furn’ia a raţiun’ilor electorale, pari s-hibâ largâ tra s-astingă. Ama, calea ali României cătră Schengen va si s-ndreagâ maşi cu apruchearea şi vrearea a tutulor vâsiliilor membri a spaţiului di libiră urdinari.
Textul: Roxana Vasile
Apridutearea: Taşcu Lala