Ti aduţi năulu an scular
Tră 3,2 miliun’i di ficiuriţ şi adolescenţâ dit România ahurhi un nău an scular. Un an scular cari aduţi şi el alâxeri, aşi cum s-feaţi şi cu preţedenţâl’ii, marcaţ di unâ niacumtinatâ mindueari di reformari tra s-aflâ unâ formulâ uidisitâ. Nai cama di simasie alâxeari bâgatâ tru praxctico di aoa şi nclo easti alâxearea a turliil’ei prit cari va s-facâ isapi tră media di intrari la liceu. Aşi, media a aţilor patru an’i di gimnaziu va s-angreacâ ti intrarea la liceu tu proporţie di 25% şi nu di 50% cum easti tu aestu chiro. Isapea câ ari adgheafur anamisa di mediili ma mări amintati di elevi tu şcoală tu chirolu a gimnaziului şi mediile ma n’iţ di la evaluarea naţională easti aţea cari feaţi tra s-hibâ loatâ aestâ apofasi, spun atel’i ţi suntu cu apofasili. Unâ altă nâutati easti duţearea ma largu cu evaluărli ş-la clasili a doaua, a patra şi a şasea. Ministurlu ali Educaţie, Remus Pricopie, exighiseaşti:
Corina Cristea, 16.09.2013, 14:10
Tră 3,2 miliun’i di ficiuriţ şi adolescenţâ dit România ahurhi un nău an scular. Un an scular cari aduţi şi el alâxeri, aşi cum s-feaţi şi cu preţedenţâl’ii, marcaţ di unâ niacumtinatâ mindueari di reformari tra s-aflâ unâ formulâ uidisitâ. Nai cama di simasie alâxeari bâgatâ tru praxctico di aoa şi nclo easti alâxearea a turliil’ei prit cari va s-facâ isapi tră media di intrari la liceu. Aşi, media a aţilor patru an’i di gimnaziu va s-angreacâ ti intrarea la liceu tu proporţie di 25% şi nu di 50% cum easti tu aestu chiro. Isapea câ ari adgheafur anamisa di mediili ma mări amintati di elevi tu şcoală tu chirolu a gimnaziului şi mediile ma n’iţ di la evaluarea naţională easti aţea cari feaţi tra s-hibâ loatâ aestâ apofasi, spun atel’i ţi suntu cu apofasili. Unâ altă nâutati easti duţearea ma largu cu evaluărli ş-la clasili a doaua, a patra şi a şasea. Ministurlu ali Educaţie, Remus Pricopie, exighiseaşti:
Va s-putem s-nviţăm cu mulţâ an’i ninti ş-nu tu bitisita a clasâl’ei a opta că un elev ari slâbinţi ti ufilisearea a numirilor ică la limba română şi, putem, andicra di aesti informaţii, s-fâţem corecturli ţi suntu ananghi.” Altâ turlie spus, evaluărli va s-hibâ yilipseri ti sistemlu educaţional românescu ş-ti axizerli amintati di elevi tu chirolu a an’ilor di studii. Tu ţi mutreaşti reforma a manualilor şcolare, alâxerli va sâ s-facâ cu preayalea, aestâ va s-dzâcâ em actualizarea a conţinutlui, em bâgarea tu lucru a manualilor digitali.
Aşi cum spuni Ministerlu ali Educaţie, câlindarea apufusitâ easti tin’isitâ la aestâ dată, protili manuali digitali hiindalui tu plan ta s-alânceascâ tu bitisita a anlui scular 2013-2014. Remus Pricopie cundil’e că nu va s-tragâ mânâ di la formatlu pi hârtie, pi carti şi deapoa nica va si s-adavgâ şi componenta digitală. Tu aestu mes va s-hibâ lansati tră moeabeti publică metodologia di elaborari a manualilor tră clasili I şi a II -a, câlindarea a aiştor, ama şi turlia di implementari a manualilor digitali. Cu scupolu ti ufilisearea a aiştor manuali digitali, ministurlu ali Educaţie declară ti Radio România că proţeslu di ligari a sculiilor la internet va s-ducă ma largu ş-tru aestu an. Ia ţi spuni Remus Pricopie:
Avem nâdia câ pân tru inşita a anlui s-bitisim proţedura di selecţie şi deapoa s-ahurhească bâgarea tru practico a proiectului propriu-dzâs. Aestâ nsimneadzâ ligarea cama di 2.500 di sculii la internet di bandă largă.” La capitolu topi lăi ş-tu aestu an armân infrastructura deficitară şi ixichea a avizilor sanitari, maxux tră hori, tru zonili iu nu ari canalizari şi apă curentă. Cu tuti aesti, proţentul a aiştor scădzu cu 5% andicra di an’il’i di ma ninti, spun isăchili.
Textul: Corina Cristea
Apriduţearea: Taşcu Lala