Giustiţia şi chirolu comunistu
Giustiţia şi chirolu comunistu
România Internațional, 04.09.2013, 12:02
Giustiţia şi chirolu comunistu
La aproapea 25 di an’i di câdearea aţilui di ma ninti cuplu dictatorial Ceauşescu ti furnia a genocidlui ţi lu-adrarâ, procurorl’ii român’i yin nica unâ oarâ ţi aduc idyea câbati, ma tora contra a unui torţionar. Aestu dit soni, cari cumândisea ma ninti hapsea Râmnicu Vâlcea, tu chirolu comunistu, Alexandru Vişinescu, tora di 88 di an’i, easti urmărit penal câ ţe tu chirolu 1956-1963 îi bâgă pi deţinuţl’ii politiţ la nai ma aralili tratamenti şi violenţi, nu-i hârni, nu li deadi yitrii şi niţi asistenţâ medicalâ. Regimlu di vâtâmari ţi-l tricurâ, dusi chiola la moarti ti un dit ei. Alexandru Vişinescu easti maşi unlu dintrâ aţei 35 di torţionari aflaţ di Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului di Bucureşti, iara apofasea a Parchetlui ta s-încadreadzâ faptili a lui, cari nu-s prescriu, la categoria genocid, easti unâ di turlii istoricâ. Prezidentul executiv a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului, Andrei Moraru dzâsi:
Easti ti priota oarâ cându a unui responsabil di ma ninti dit sistemlu a hapsilor comunisti îi si aduţi unâ ahtari câbati tu ţi mutreaşti victimili s regimului comunistu şi easti un prot pas câtâ nâinti. Ti alanţâ responsabili dit sistemlu a hapsilor, pi cari îi aflăm, ama şi-n general, ti aţei ti cari s-dzâţi câ vâtâmarâ şi că adrarâ abuzuri tu chirolu a regimlui comunistu, aestâ apofasi ini maşi s-aspunâ că him pi calea bunâ şi câ tu chirolu yinitor va-s creascâ tuti aesti investigaţii.” Bâgarea sum acuzari easti vidzutâ ca un actu di îndripati ti aţei cari avurâ pon tu hapsili comunisti, ama şi ti fumeilii a lor. Tu minduita a istoriclui Stelian Tănase, apofasea poati s-agiutâ la apruchiarea di cătrâ societati a chirolui comunistu ţi fu ma ninti. Tut el mai dzâsi:
Proceslu Vişinescu easti ca vârâ simbol, ti cari va s-pripunâ unâ moaubeti multu greau, mutrinda chirolu românescu tricut, aşi cum fu el pânâ tu 89. Ahtări moaubeţ noi nu avum pânâ tora. Pâltirâ, pânâ tora, prit oprobiu, n’iţ informatori; pâltirâ n’iţ executanţâ, ama lipseaşti s-agiundzem la oamin’ii importanţâ a sistemlui. Comandantul a hapsilâ’ei Râmnicu Sărat eara un personaj di mari simasii a gulagului românescu. La hapsea di Râmnicu Sărat, ţi nu era unâ hapsi ca altâ vârâ, s-aflau aţei cari aveau ascâpatâ la Sighet, la Aiud, oamin’i politiţ şi cazuri ayoriea.” Tu douâ stâmân’i di aoa şi-nclo, Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului va s-aspunâ şi aţea de-a dauâ numâ di pi lista a torţionarilor.