Turismu viticol în România
România easte unulu di principalil’i producători de v’inuri din lume, şi si clasăă anulu trecut pe loculu 13 la nivel mondial şi pe loculu şase tru Uniunea Europeană ca nivel a cantitatil’ei di viin realizată, într-un clasamentu în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania. Producţia de v’in are crescută cu 64% faţă de anulu 2016 uidisit a datilor comunicate de Oragnizaţia Internaţională ale Avin’e şi a V’inului. Turismul viticol cunoscu ună creaştere notabilă anul aestua, interesulu trâ degustarea v’inuri la crame (locurile iu si vidne şi bea) hiinda tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro , promotoare a turismului viticol din România, nă expliică ţe va să dzâcă dănăsirea la ună cramă. Vizitarea unei cramă în prezenţa a personalului specializat presupune observarea procesului tehnologhic, degustarea a treie, ţinţe ba şi dzaţe v’inuri, împreună cu gustări arăţ – catheună cramă are mai multe pachete, şi ninca priimnări prin av’in’e. Până tru sone, avem nevol’ie să ieşim în natură, cându starea chirolui easte favorabilă. Turistul prinde să ştibă că ună vizită la ună cramă dureadză aproximativ doauă sâhăţ. Rezervarea în prealabil easte necesară cu dzaţe sau şi cu 30 de dzâle nainte, în cazulu a grupurilor mări. Perioadele foarte solicitate sunt pri-tru meşil’i augustu şi până tru sâmedru. La cerere, poate să si oferă prândzu şi ţină, hibă de către cramă, hibă de ună firmă de catering. Totunăoară, si oferă şi cazare. Aesta poate să si facă şi di la cramă, iar de ţeale mai multe ori aproapea di crame. Sunt maşi 14 crame identificate în momentul aestua, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul si faţe hibă cu maşina personală, hibă cu un microbuz rezervat în prealabil.”
Daniel Onea, 25.10.2017, 22:29
România easte unulu di principalil’i producători de v’inuri din lume, şi si clasăă anulu trecut pe loculu 13 la nivel mondial şi pe loculu şase tru Uniunea Europeană ca nivel a cantitatil’ei di viin realizată, într-un clasamentu în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania. Producţia de v’in are crescută cu 64% faţă de anulu 2016 uidisit a datilor comunicate de Oragnizaţia Internaţională ale Avin’e şi a V’inului. Turismul viticol cunoscu ună creaştere notabilă anul aestua, interesulu trâ degustarea v’inuri la crame (locurile iu si vidne şi bea) hiinda tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro , promotoare a turismului viticol din România, nă expliică ţe va să dzâcă dănăsirea la ună cramă. Vizitarea unei cramă în prezenţa a personalului specializat presupune observarea procesului tehnologhic, degustarea a treie, ţinţe ba şi dzaţe v’inuri, împreună cu gustări arăţ – catheună cramă are mai multe pachete, şi ninca priimnări prin av’in’e. Până tru sone, avem nevol’ie să ieşim în natură, cându starea chirolui easte favorabilă. Turistul prinde să ştibă că ună vizită la ună cramă dureadză aproximativ doauă sâhăţ. Rezervarea în prealabil easte necesară cu dzaţe sau şi cu 30 de dzâle nainte, în cazulu a grupurilor mări. Perioadele foarte solicitate sunt pri-tru meşil’i augustu şi până tru sâmedru. La cerere, poate să si oferă prândzu şi ţină, hibă de către cramă, hibă de ună firmă de catering. Totunăoară, si oferă şi cazare. Aesta poate să si facă şi di la cramă, iar de ţeale mai multe ori aproapea di crame. Sunt maşi 14 crame identificate în momentul aestua, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul si faţe hibă cu maşina personală, hibă cu un microbuz rezervat în prealabil.”
În general, prezentările la crame se fac şi în limba engleză. Mai arar tru alte limbe, ama, cu siguranţă, va aflaţ găsi personal calificat trâ limba engleză, contiinuă Alina Iancu. Iar macă si aveţ dor spri ţe cramă vă îndreptaţ, easte ghine să ştiţ că, de anulu aestua, aveţ la dispoziţie şi ună hartă.
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu
