Turismu la hoară în Mureş

Azâ evadăm di-tru bana di cathe dzuâ şi m’eardzim tru judeţulu Mureş, iu nâ propunim să aflăm care suntu obiectivile turistiţe trâ vizitare şi care easte oferta di turismu rural di aoa. Judeţulu Mureş easte situat în zona chentral-nordică a ţarâl’ei în chentrul a Podişului a li Transilvanie, iara numa a judeţului provine di la râulu Mureş care lu străbate di la NE la SV.

Ana-Maria Cononovici, 27.03.2014, 22:49

Azâ evadăm di-tru bana di cathe dzuâ şi m’eardzim tru judeţulu Mureş, iu nâ propunim să aflăm care suntu obiectivile turistiţe trâ vizitare şi care easte oferta di turismu rural di aoa. Judeţulu Mureş easte situat în zona chentral-nordică a ţarâl’ei în chentrul a Podişului a li Transilvanie, iara numa a judeţului provine di la râulu Mureş care lu străbate di la NE la SV.

Ţi cara că judeţulu Mureş nu easte în gheneral menţionat ca destinaţie agroturistică, punctile di interes di nângă Târgu Mureş şi di nângă Sighişoara suntu multu căftate. Aşi că chinesim şi noi di la Târgu Mureş, loc încărcat di istorie, chentru cultural şi comercial tru Evulu Mediu. Câsâbălu easte al 16-lea ca mărime din ţară şi al şasilea din Transilvania. Aoa bâneadzâ aţea ma marea comunitate maghiară din România.

Demeter Attila, inspector di specialitate tru turismu, în cadrulu a Consiliului judeţean Mureş, numeaşte ndauâ di elementile definitorii a locului, şi dzâţe: “Târgu Mureş easte un câsâbă vecl’u, multu muşat, din Transilvania. Are multe puncte atractive: prota oarâ Palatul Culturii, Biblioteca Teleki, care easte şi muzeu, merită vizitate şi diferite catedrale, Catedrala ortodoxă, Catedrala greco-catolică, Catedrala reformată, care si aflâ tru Ţitatea medievală, Biserica unitariană. ”

Ţi cara că aoa nu si păstrarâ case şi binale multu vecl’i, câsâbăku tricânda pri-tru ma multe incendii de-a lungul a timpului, veacl’ea urbe reuşeaşte, poate să-şi ţânâ aerulu medieval, în partea chentrală. Unâ serie di case muşat ornamentate aduc aminte vecl’ul târgu, pânâgh’ir di-tru perioada medievală sau câsâbălu tru mplină dezvoltare din perioada interbelică. Unâ altă zonă di referinţă, Piaţa Trandafirilor, easte renumită pri-tru trandafil’l’i care muşuţăscu piaţa tru ultimil’i dzăţ di an’i, loculu în care si desfăşura Târgul de pe Mureş”, hiinda tutunâoarâ şi punctul chentral di-tru care câsâbălu arhiusi să si extindă. Tru Piaţa Trandafirilor si aflâ şi principalile simboluri arhitecturale a câsâbălui. Palatul Culturii, renumit trâ Sala Oglinzilor şi a vitraliilor easte unulu di aestea. Alte dauă binale reprezentative, aflate aproapea di Palatului Culturii, suntu Palatul Prefecturii din Tg Mureş şi Palatul Primăriil’ei. Carşi, în partea opusă Palatul Apollo şi Teatrul Naţional probeadză evoluţia a câsâbălui di la târg, di pânâgh’ir, la chentru cultural. Un altu reper a câsâbălui easte Ţitatea medievală, construită la arhiusita a secolului al 17-lea, avânda muri şi bastioane puterniţe, ghine păstrate până azâ. În incinta a ţitatil’ei si aflâ unâ bâsearică reformată cu unâ arhitectură gotică di-tru secolul al 16-lea. Ţitatea easte loculu iu au loc diferite manifestări cultural-artistiţe: expoziţii di pictură, fotografie.

Judeţulu Mureş si hârâseaşte di suprafaţe mări di păduri. Un punctu di atracţie îl reprezintă Munţii Călimanului, iu turiştil’i pot sâ facâ drumeţii şi priimnări lundzâ. Tutunâoarâ, judeţulu are şi valenţa a turismului balnear, pri-tru staţiunea Sovata. Trâ oferte ma ahoria, hiţ aştiptaţ la Densuş, iu existâ şi un complexu di echitaţie. Nu lipseaşte agârşitâ niţe zona a Târnavilor, unâ cunoscută zonă viticolă.

Demeter Attila, inspector di specialitate în turismu, în cadrulu a Consiliului judeţean Mureş, nâ spune iu putem să nâ cazăm trâ durm’ire, în Mureş tra sâ nâ hârâsim di culoarea locală, şi dzâse:

“Hotelurile şi pensiun’ile cu meniuri, cu mâcări tradiţionale, în gheneral meniuri transilvăneane, ungureşti şi româneşti şi un ambientu extraordinar. În meniuri, tru mâcări aflăm carnea, fleica transilvăneană, adică muşcl’u friptu la grătar sau muşcl’u ţigănescu sau mâduâ creier pane, ciorba transilvăneană, ca un desertu, dulţeame, plăţintă cu ciocolată sau somloi galuska (unâ prăjitură, dulteame di casă cu treie straturi di blat nfârinos alichite cu cremă, frişcă şi sos di ciocolată). În Mureş aflaţ priiatinie şi uspiţâl’e, căldură şi multiculturalismu.”

Preţulu di mese a unei noapte di cazare, trâ unâ singură persoană, tru cameră diplo, la unâ pensiune di treie lilice margarete easte cuprinsu, acâţat întră 80 şi 100 di lei (18-22 di euro).

Ma că agiundziţ în Mureş, nu puteţ să nu vizitaţ Sighişoara, denumită şi “Perla Transilvaniei”, ţitate transilvăneană, mutatâ tru secolul al XII-lea. Sighişoara fu inclusă, ninca di-tru 1999, în Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda considerată ţel ma bunlu exemplu din Transilvania şi din Europa chentrală, trâ un fost câsâbă di masturi şi agricultori. Iara di 731 di an’i, di cându fu întimil’iată, tru ţitate ninca locuiescu familii. Tru ţitatea medievală puteţ sâ videţ Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Croitorilor, Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor. La arhiusitâ, tru 1662, cându fu construită, scara avea niţe ma multu, niţe ma puţân, dicât 300 di patume-scări, ama tru anulu 1849, pri-tru modificările fapte, arămasirâ maşi 175. Easte unâ scară acopirită trâ un acces ma lişor a copiilor şicilimean’ilor la şcoala din deal, di pi dzenâ, ama şi a adulţâlor la Bâsearica din Deal. Ca tru iţe an, cu ocazia a Festivalului Medieval organizat la bitisita a mesului alonar, străduţile medievale a Sighişoarâl’ei si umplu di muzicanţâ, masturi di zânăţi şi cavaleri, ama, sigura, şi di turişti.