Turism tru Munţâl’i Ţarcului
In vestul a Carpaţâlor Meridionali, tru Munţâl’i Ţarcu, exiistă ună zonă uidisită trâ resălbăticirea, xanaaghrirea, a zimbrilor, specie (di boi aghri) ţi are dipărută di ma ghine di 200 di an’i. Tru aţel chiro zimbril’i inspira forţă şi independenţă. Eara ahât di numeroşi şi di apreciaţ încât au agiumtă simbol a Moldovâlei (partea di estu a Româniilei).
România Internațional, 29.09.2016, 22:33
In vestul a Carpaţâlor Meridionali, tru Munţâl’i Ţarcu, exiistă ună zonă uidisită trâ resălbăticirea, xanaaghrirea, a zimbrilor, specie (di boi aghri) ţi are dipărută di ma ghine di 200 di an’i. Tru aţel chiro zimbril’i inspira forţă şi independenţă. Eara ahât di numeroşi şi di apreciaţ încât au agiumtă simbol a Moldovâlei (partea di estu a Româniilei).
Ninte cu trei ani, WWF România şi Rewilding Europe au demarată un proiectu di repopulare a Carpaţâlor cu aţistă specie emblematică. In prezentu, la baza Munţâlor Ţarcu (sud-estul a Româniilei) si aaflă 10 zimbri într-ună zonă special amenajată trâ aclimatizare, aduşi din toată Europa, iar 20 zimbri bâneadză în libertate dimplină pri-tru munţâl’i şi colinele din zonă. In comuna Armeniş, iu si aaflă ţarcurile di zimbri, localniţâl’i au înhiinţată Asociaţia Măgura Zimbrilor şi au arhiusită să lâ oferă a vizitatorilor pachete turistiţe care includ tururi ghidate în sălbăticie, tru aghrime, cu scupolul trâ observarea zimbril’i în libertate. Oana Mondoc, manager a proiectului, v’ine cu detalii şi dzâţe:
“Observarea zimbrilor si faţe în sălbăticie, adică însoţâţ di rangeril’i sau ghidzâl’i a noştri sprecializaţ care m’ergu tru căftarea la pândă a zimbrilor. Exiistă ună experinţă dinâpoia a luştui tip di căutare, zimbril’i au colare GPS, deci sunt monitorizaţi prin satelit şi poate sa si identifică lişor loculu iu si aaflă. Si caftă urmile a zimbrilor, deci turistul nu v’ine să-l’i mutrească maşi un stic di oară, să lâ facă ună poză şi apoia să fugă. El v’ine trâ barim 4-5 ore di urmărit drumulu, calea, a luştor pri-tru zona lui naturală, chiro tru care pot să si observă multe alte elemente ţi ţân di ună profundă achicâsire a naturâlei. Pot sa si observă alte specii di plante… deci easte ună experienţă di cunoaştire, di educaţie şi di înviţare”.
Recentu, în comuna Armeniş si-are înhiinţată şi un Chentru di vizitare iu turiştil’i pot sa aaflă informaţii dispre zimbri. Fură colectate date di pi teren cu scupolu ca vizitatoril’i să poată să aaflă prin intermediul a tehnologhiilei cum bâneadză animalile. Imaghinile apar în momentul în care unulu di zimbri treaţe pi nângă ună cameră di supravigl’iare montată tru mesea di natură. Chentrul — ună turlie di poartă di intrare în lumea zimbrilor – lâ oferă a vizitatorilor nu maşi giocuri interactive educative şi holograme care înfăţâşeadză zimbrii în mediul a lor natural, că şi produse locale realizate di horiaţ, care pot să hiba acumpărate di la masturil’I di zânăţ din zonă. Oana Mondoc dzâţe:
”Avem creată ună serie di instalaţii şi cathiun spune ună parte di paramithulu a li activitate a noastră di monitorizare. Avem ună hologramă ţi reproduţe comportamentul a zimbrului în mediul a lui natural şi cum decurdze una dzuuă di aradă di-tru bana a luştui animal. Apoia avem un gioc interactiv dispre zingiruri trofiţe, în care vizitatorulu reconstituie zingirulu trofic cu imaghini di pi camerile capcană pi care noi li avem amplasate în zonă. Apoia, a treia instalaţie easte unâ mecanică ţi reproduţe impactul a zimbrului în ecosistem. Ţi si faţe atumţea când zimbrul străbate anumite tipuri di habitate, ţi specii apar sau beneficiadză di prezenţa a zimbrului”.
Cătunulu Plopu care aparţâne a comunâlei Armeniş are multe şălaşe ica gh’itacuri abandonate. Eale urmeadză să hibă restaurate trâ cazarea turiştilor în cadrul a unui proiect iniţiat şi derulat di Primăria localitatilei împreună cu WWF România. Oana Mondoc are detalii:
” Avem observată că aţiste zone, extraordinar di pitoreşti, au nişte aşezări care nu mata fură ufilisite di dzăţ di ani. Easte zborulu di locuinţile di veară a horiaţâlor iu îşi criştea animalile. Când ti alin’i aclo sus, în hoara Plopu, ai unâ aghnânghipsire extraordinară !…Deci împreună cu autorităţâle locale avem stabilită că easte ună zonă ideală trâ turişti şi vrem să reconstruim unâ hoară di vacanţă. Vrem să restaurăm nişte sălaşe, gh’ităchi, di cheatră şi să amenajăm anumite funcţiun’i în varliga lor, aşi încât turistul să hibă cât ma aproapea di natură. Pi nângă restaurarea propriu-dzâsă, avem dor să implicăm localniţâl’i tru activităţ di cunoaştire a zânăţâlor traditionale: coaţirea pânilei, culeadzirea fructilor, ture di descopirire şi achicâsire a naturâlei, tehniţ di suprav’iuţurire în natură.”
Aşi ma, pădurile di-tru zona Banatului sunt diz nou pline cu zimbri. Thiriil’i a Europâlei da bană a hoarâl’ei bănăţeană pri-tru dezvoltarea agroturismului. Turiştil’i au ocazia să cunoască ocupaţiile a oamin’ilor din zonă, buneţâle/bunătaţâle locale şi produsile a lor di zânăţ. Oana Mondoc nâ preziintă şi alte oferte turistiţe a zonâl’ei: ”Vizita la zimbri implică ndauă sâhăţ bune di căftare şi urmărire toarâle a luştor. Vizita si bitiseaşte cu un picnic tradiţional care easte servit di ună familie locală. Nu easte ună vizita şcurtă, nu putem sa organizăm ună vizită instant. Vizitile si organizeadză cu rezervare nâinte. Fură turişti di-tru Ghirmânie, Belghia, Sârbia, Elveţia, turişti român’i. Pi nângă vizite la zimbri, avem un program di 3-4 dzâle care implică observarea urşilor într-ună zonă viţină. Easte zborulu di aria protejată Rusca, iu avem un parteneriat cu Ocolul Silvic Teregova, ţi are amenajată observatoare şi, cu ghidz specializaţ, organizeadză aeste observări a urşilor. Pot să si facă apoia priimnări pi niste câlice iu, în anumite perioade a anului, pot să hibă observate caprile negre. Pi nângă aţistea, oferim ună seară tru nişte tendzâ di tip safari cu un grad mărit di confortu, amplasate în sălbăticie, tru locuri aghre în inima naturâlei iu poţ să avdzâ sunite fantastiţe noaptea când dorm’i, poţ să mutreşti apusulu, ascâpitata, apirita soarilui, răsăritul. Toate aestea pot să hibă rezervate prin intermediul a nostru. Pot să si adavgă şi nişte ture foto cu fotografi profesionişti. Deci easte ună experienţă turistică tru isihie, di apreciare şi achicâsire a naturâlei. Grupurile di turişti nu lipseaşte să depăşească patru oameni”.
Zimbrul easte aţel mai marile mamifer din Europa, agiungânda să tragă tru zigă până la 1.000 di kilograme şi să aibă ună înălţime dip şi piste 1,9 metri. În trecut, el eara prezent pi tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul a Scandinavilei. Tora maşi piste 3 m’il’e di exemplare si mata aaflă în libertate şi semilibertate tru toată lumea. România easte unâ di aţeale 9 ţări europeane cu zimbri care bâneadză tru aghrime, în sălbăticie.
Autor: Teofilia Nistor
Armânipsire: Hristu Steriu