Tru Bucovina
Provinţie istorică aştirnută tru nordul ali Românie, Bucovina armâni una ditu nai ma muşeati distinații di vacanță. Turismul cultural, aţelu activ, pescuitlu și kiniyea sportivă, turismul balnear, ună ofertă gastronomică irezistibilă și, nu dip tu soni, uspitlăkea a bănătorloru sunt prinţipalili argumenti ti ună excursii ică ti ună vacanță. Nviţămu ti municipiul Suceava și nai cama interesanti obiective turistiţi ditu giudețlu cu idyea numă, deadunu cu Cătălina Velniciuc, consilieru di turismu la Consiliul Judițean.
Daniel Onea, 09.12.2021, 16:00
Provinţie istorică aştirnută tru nordul ali Românie, Bucovina armâni una ditu nai ma muşeati distinații di vacanță. Turismul cultural, aţelu activ, pescuitlu și kiniyea sportivă, turismul balnear, ună ofertă gastronomică irezistibilă și, nu dip tu soni, uspitlăkea a bănătorloru sunt prinţipalili argumenti ti ună excursii ică ti ună vacanță. Nviţămu ti municipiul Suceava și nai cama interesanti obiective turistiţi ditu giudețlu cu idyea numă, deadunu cu Cătălina Velniciuc, consilieru di turismu la Consiliul Judițean.
“Iţi turistu cari agiundzi Suceava orlea zorlea lipseaşti s’veadă Cetatea di scamnu a Sucevăllei, Mănăstirlu Ayiu Yeani aţelu Nău, Muzeulu di Istorie zburăscu emu ti istoria a locurilor emu ti oameni, tradiții și adeţ, cari nica suntu ţănuti yii. Cundillemu că muniţipiul Suceava fu declarat distinație turistică di exţelență tru ţi mutreaşti turismul cultural, tru anlu 2017. Cetatea di scamnu a Sucevăllei aprăftăseaşti să scoală dinintib sinferlu emu a turiștilor români emu a aţiloru xeñi, maxusu după lucrărli di znueari și anvărtuşeari fapti tru perioada 2010-2015. Aoa, turistul va s’nveaţă ti istoria a Moldovăllei, genealogia a Mușatinilor și alti dati istoriti tru ună turlie modernă, cu agiutorlu a născăntoru materiale scrise și audio-video. Tutunăoară, după ţi yini scutidea, pi mururli exterioare și interioare, poati s’hibă vidzutu unu spectacol ahoryea, pritu imagini pi hroma albă-laiu, nihadz cari reprezintă alumti, bana ditu ţitati ași cum s’lugurseaşti că s’dizvărtea tu atelu kiro.
Un alt obiectiv important easti Băsearica Ayiu Yioryi, a Mânăstirlui Ayiu Yeani aţelu Nău, cari easti tru lista-a patrimoniului mondial UNESCO. Nidzemu ma largu tu a noastă călătorie și ișim tora ditu municipiul Suceava. Cătălina Velniciuc. “Nidzemu tu zona di munte, Gura Humorului, iu aflămu Mănăstirlu Voroneț și Mănăstirlu Humor. Tutunăoară, aflămu un muzeu multu interesant a adeţloru populare ditu Bucovina. A turistului va’lli hibă părăstisiti nai ma importante sărbători ditu bană, tu kirolu a unlui an calendaristic. Tutunăoară, tut tru aestă zonă nica va s’aflămu casa memorială a compozitorlui român Ciprian Porumbescu, Basilica Minor și salina Cacica, ditu localitatea Cacica. Tut Gura Humorului, va s’aflaţ un cadilihea complex turistic și un parc di aventură, iu nica ditu aesta toamna fură dişcllisi două parcuri: unu a hobiților și unu al fântâñilor. Ahurhinda cu primăveara a anlui yinitor, va s’puteţ s’videţ ună fântână arteziană, a curi jet agiundzi la 35 di meatri.”
Nu lipseaşti s’ascăpăm Muzeulu a Oului di Vama, nă spuni ma largu Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava. Easti ună colecție impresionantă di oauă cundilleati emu di masturlu popular cari dişcllisi muzeulu emu adunati ditu lumea tută. Tut un muzeu a oauălor cundilleati aflămu și Moldovița, tru zona a Câmpulunglui Moldovenesc. Tutunăoară, Muzeul Arta Lemnului easti un muzeu multu muşeatu, tora ayoñea dişcllisu după reabilitare prin fonduri europene. Alti puncte di interes sunt Rezervația Pietrele Doamnei, ditu Munțăllii Rarău, ama și calea turistică Transrarău. “nidzemu ma largu tu zona Vatra Dornei, ună zonă montană, multu muşeată. Tru stațiunea Vatra Dornei, turistul poate s’veadă dauă muzee di cinegetică și di etnografie. Fac urminie și hoara-muzeu ţi easti aproapea di stațiuni, hoara Ciocănești, iu va s’aflaţ un Muzeu Național a Ouălor Ncundilleati și unu etnografic. Tut tru zona Vatra Dornăllei avem rezervațiile forestieri Tinovul Mare, ditu Poiana Stampăllei, Parcul Național Călimani, Cheile Zugrenilor ică Rezervația 12 Apostoli. Parcul Național da căbilea ti practicari multi activităț tru aer liber, cum suntu: priimnări, echitație, mountain bike, schiul di fond. Tutunăoară, tru zonă nica poati s’hibă practicatu easy raftingul și caiacul pi arâulu Bistrița, pi ună cumată di aproapea 30 di km.”
Tru zona Rădăuți-Siret va s’aflămu multi mănăstiriuri, ditu arada a aluştoru una ditu lemnu, ti cari să spuni că easti nai ma veaclle ditu România și ditu S-E Europăllei. Putemu s’nă dănăsimu și la Centrul di cearamică la Marginea ică la Muzeulu di artă Ion Irimescu di Fălticeni. Ghini ma, cu ahât ma multu, tru kirolu ţi yini, a sărbătorlor di iarnă, Bucovina easti ună distinație ti anami. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județeanu Suceava. “Bucovina easti ună zonă cari ari vahi ateali nai ma muşeati și ma spectaculoase adeț, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru kirolu a colindiloru ti di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurli di mastii. Andicra di zona etnografică, va s’andămusimu ceati complexe. Putem să spunem că hoara bucovineană agiundzi s’hibă ună sţenă dişcllisă, un locu maghicu, di itia a aluştoru spectacole și adeţ di Anlu Nău. Strañili a personajilor și mastili a loru suntu multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capri, ursi, ţerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Mastili suntu adrati ditu lemn, ditu coajă di cupaciu, ditu mărdzeali ică boabi di fisulliu. Cari yini și veadi armâne ciudusitu. Unitățli di cazare ditu zonă cilăstăsescu aţea turlie că turistul să s’dukească ghini, ndregu maş măyirgirii tradiționale, da a turiștilor spectacole di colindi.”
Ghidlu a nostru di adză, Cătălina Velniciuc, di la Consiliul Județean Iași, spuni că ari proiecti năi tru domeniul a turismului. “Avem opt ruti cultural-turistiţi, pricunuscute di cătră Ministerlu a Turismului, ti cari avemu naeti s’li promovăm cătră publiclu larg anlu aestu și anlu yinitor. Sunt ndreapti tră tuti pareili di ilikie, sunt tru fise, dimecu, ma sigura, avânda tu videală contextul tru cari himu. Anamisa di nai ma importante sunt: ruta culturală “Civilizația lemnului”, a “Ouălilor Ncundilleati”, “Ruta a băseriţlor ditu lemn di Bucovina” ică “Ruta Via Mariae”. Aestă easti, practic, internațională. Anlu aestu andrupămu ruta cari faţi ligătura anamisa di ruta Suceava, Neamț, Harghita, Satu Mare, până la Mariazell ditu Austria.”
Pensiunile ditu Bucovina vă așteaptă, dimecu, cu porțăli dişcllisi, di vă aisguripseaşti ună vacanță activă și ţi nu ş’ari preaclle. Cu tuttă oferta filotimă ti locurli di cazare, rezervărli lipseaşti s’li făţeţ cama di cu kiro, maxusu tru perioada a sărbătorlor di iarnă.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
