Timișoara și locărli di anvărliga
Nidzemu adză cătă unu di nai ma mărlli căsăbadz ditu ascăpitata a Româniillei: Timișoara. Tru 1771, aoa s’tipusi protlu jurnal tru limba germană ditu Europa Centrală și di Sud-Est. Tut aoa eara pi lucru prima vivliotecă publică cu sală di lectură ditu Imperiul Habsburgic, iara, tru aist kiro, căsăbălu ari trei teatre di stat tru trei limbi diferite. Anamisa di 1880 și 1914, Timișoara eara nai ma important căsăbă industrial, comercial, financiar și cultural ditu regiune, prezentându-si adză ca ună distinație complexă, spuni Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației tră promovaria Timișoarăllei.
Daniel Onea, 03.06.2022, 12:08
Nidzemu adză cătă unu di nai ma mărlli căsăbadz ditu ascăpitata a Româniillei: Timișoara. Tru 1771, aoa s’tipusi protlu jurnal tru limba germană ditu Europa Centrală și di Sud-Est. Tut aoa eara pi lucru prima vivliotecă publică cu sală di lectură ditu Imperiul Habsburgic, iara, tru aist kiro, căsăbălu ari trei teatre di stat tru trei limbi diferite. Anamisa di 1880 și 1914, Timișoara eara nai ma important căsăbă industrial, comercial, financiar și cultural ditu regiune, prezentându-si adză ca ună distinație complexă, spuni Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației tră promovaria Timișoarăllei.
Căsăbălu s’aleadzi di alti distinații pritu unu complex di trei pieţi tru zona ţentrală. Aeastea suntu ligati ună alantă și pot s’hibă tricuti priimnari tu şcurtu kiroarte scurtă. Aestea nu reprezintă maş ună zonă muşeată a Timișoarăllei, căţe easti și nai ma mari zonă pietonală ditu România. Easti zborlu ti Piața Revoluțiillei, Piața Libertatillei și Piața Unirillei. Pi aest traseu potu s’hibă vidzuti vecllili pălăţ ali Timișoară, ditu cari ună parte fură znuiti și au ună vidzută bună. Avem ună sinagogă neologă tora ayoñea dişcllisă a vizitatorilor după lucrărli di znueari. Tutunăoară, suntu multi clădiri di patrimoniu cu cari Timișoara s’pirifănseaşti, di la stil secession, baroc ică ArtNouveau. Tut tru aestă zonă avem multe restaurante, terase, cafineadz, tru cari oamiñilli pot tra ş’tragă suflitlu și pot s’veadă muşeatiili locuri a căsăbălui. Tru Piața Unirillei, avem Domul Catolic, construit tru anlu 1736. Avem Catedrala Sârbă, construită și ea la 1750. Tutunăoară, ari un şingiru di casi muşeati și znuiti cari yilipsescu nu maş istoria, evoluția arhitecturală și artistică a Timișoarăllei, ama și aţea că minoritățile s-akicăsiră totna multu ghini aoa.”
Tru Piața Libertății easti structura militară a fostăllei ţitati, cu cazinoul militar, cu clădirea a fostului comandament nica și cu primăria veaclle, continuă Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației tră promovarea a Timișoarăllei:
Easti partea a fostăllei administrații a căsăbălui, ună zonă tru cari au loc multe evenimente. Piața fu znuită aţea turlie tra s’poată s’apănghisească un public tu numiru mari. Piața Revoluțiillei easti atea cari aduţi aminti ti loclu tru cari s-dizvărtiră nai ma di simasie momente ale revoluție di la 1989. Aoa easti clădirea catedralăllei ortodoxe, una ditu nai ma muşeati clădiri religioase românești, a curi construcție ahurhi tru 1936 și cari fu inaugurată după polimu, tru prezența a văsillelui Mihai. Anaparti di catedrală easti Opera. Ma multu di ahătu, aestă clădire apănghiseaşti una ditu pirifănserli a Timișoarăllei: trei teatre di stat, tru trei limbi. Teatrul Național, tru limba română, Teatrul di Stat German și Teatrul di Stat Maghiar. Diadunu cu Opera, aestea andregu nai ma importantu complex cultural ditu Timișoara.”
Tră treaţirea a kirolui adyi, turiștilli suntu călisiţ s’veadă muzeele. Memorialu a Revoluțiillei, Muzeul di Artă, Muzeulu a Banatlui ică Muzeulu a Hoarăllei Bănățean suntu ndauă di opțiuni. Simion Giurcă: Tutunăoară, suntu organizate totna expoziții ică evenimente. Tră aţelli cari vor s’facă ună priimnari pi canalu Bega, ari aşi dzăsili vaporetto. Aestea suntu niscănti ambarcațiuni adrati Galați, distinate tră transportului public, ama cu cari pot s’facă şi priimnări. Ari și hidrobiciclete tră familiile cu cilimeañi, ași că și atelli ñiţ pot s’veadă căsăbălu pi apă. Ca ună năutate, Timișoara ş-băgă tum inti şi, vahi, va s’aprăftăsească estanu s’hibă tu harea di ofertantu nai ma important pi piața a pănăyirurloru di Crăciun, cu dauă pănăyiri. Unu va s’hibă tru ţentrul a căsăbăluui, alantu, tru zona a Muzeului a Hoarăllei Bănățean.”
Ari ndauă louri anvrliga di Timișoara, cari s-dizvultară multu ghini și cari oferă nica şi posibilităț bune di cazari tră atelli cari, ti exemplu, vor s’facă ună voltă pritu sud-estul a Româniillei, spune Simion Giurcă, directorul executiv ali Asociație tră promovarea a Timișoarăllei:
Ahurhinda cu localitățile ţi suntu anvărliga di Timișoara, făţemu urminie ti ună vizită vizită la Buziaș, la fostili băñi imperiale. Ama urminia nu easti maş ditu vidială istorică, ci și tra s’veadă hăirea a tratamentului cu apili curative di la Buziaș. Ași cum avem Măyulili a Recașlui cunuscute multu ghini tră producția di yin, tru zona Buziaș s-dizvultară ndauă podgorii ma ñiţ, ama cari suntu uidisiti multu ghini tra s’hibă vidzuti, tra s’veadă cum s’faţi proţesul di vinificație și tră digustari. Tut aproapea di Buziaș, easti Niţchidorf, localitatea tru cari s-amintă Herta Muller, scriitoarea laureată a Premiului Nobel tră literatură. Ma largu, agiudzemu tru căsăbălu Lugoj, un loc a adiţloru. Tamam dzălili di ma ninti fu lansată aclo ună cali a isnăhiloru. Turiștilli pot s’află istoria di 200 di ani a isnăhiloru, ama și un căsăbă a muzicăllei corale românești. Aclo, bănară ndoi di compozitorlli români cu anami.”
Turiștii agiung tru Timișoara, iara, tu bitisita a sejurului, s’torană hărăcoki urminipsinda și a soţloru distinația a noastră, spune Simion Giurcă: Ti haristusearea a noastră, feedbackul easti unu pozitiv. Turiștii cari yin ditu văsiliili ţi zburăscu limbă germană vedu ţiva ditut arhitectura a lor, ditu așezarea di burg di turlie germană. Influența ditu perioada imperialistă nica easti și mulţă nă confirmă că Timișoara easti număsită cadialihea ñica Vienă. Avem mulță turiști ditu Sărbie cari trecu ti miraki la noi, căţe vedu clădiri și pot s’dănăsească tru restaurante stresu ligate di cultura sârbă. Aști suntu hărăcoki și di posibilitățile di shopping ditu ţentrul a căsăbălui. Tut tru aestă zonă nă pirifănsimu cu un pasaj rutier, construit sum turlia a unui tunel și cari easti dicorat cu elemente di street art. Vremu s’alăximu Timișoara, tru un kiro căt cama şcurtu, tru ună distinație di turlie smart.”
Timișoara fu aleaptă Capitală Europeană a Culturăllii 2023, iara programlu easti ţentrat pe sloganlu Luñineadză căsăbălu pritu tini! / Shineyourlight — Lightupyourcity!”
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
