Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » SUVALNIŢA SI DUŢE MA DIPARTE

SUVALNIŢA SI DUŢE MA DIPARTE

Ună siptămână în Transilvania easte un cadou pi care poate să-l va iţe om. Transilvania agiumse, dimultu, un magnet a turismului care atradze numir mare di căutători di muşat din intreaga lume. Ună vizită în Transilvania poate să hibă vidzută pri-tru unile dintră destinaţiile a l’ei di top (di cipit), cum suntu Ţitatea medievală Sighişoara sau Castelul Bran care îşi leagă celebritatea di leghenda contelui Dracula di-tru romanulu a lu Bram Stocker, ică prin Castelul Peleş – somptuoasă reşedinţă regală sau pri-tru bâseriţâle evangheliţe fortificate di la poalile a Carpaţâlor româneşti, unile di eale intrate în patrimoniul UNESCO. Există, tutunâoară şi formula a li cunoaştire în profunzime a Transilvanil’ei, călătorinda, aţea ţi easte ndreptu, mult ma multe dzâle, în spaţiul rural şi locuinda tru casile iu eşţâ ahât di ghine aprucheat a horiaţâlor (ţăranilor) român’i. Radio România Internaţional şi Radio România – Antena Satelor îşi propusiră să-l’i recompenseadză pi trei di ascultătoril’i a lor fideli cu ună siptămâna în Transilvania, alegânda ambile modalităţ di prezentare. Djamila Bekkai din Maroc, Gilbert Dupot din Franţa şi Anca Balaban din România fură tihiroşil’i amintâtori a Concursului radiofonic Acasă la Suveica Mamei Ruţă, lansat, veara aesta, dia ţeale daule posturi di radio româneşti. La arhiusita a luştui mes, el’i au agiumtâ, cudiaver, acasă la bitârana ţăsătoare care alăsă moştenire, clironomie, a nipoţâlor să poarte prin lume suveica l’ei, deadun cu paramithile a hoarâl’ei românească Mândra, pi care Mama Ruţă nu u are părăsită bana ntreagă. Ună suveică unicat, care parcurse, până tora, piste un milion di kilometri, în varliga a Terrâl’ei. Ţi-l’i are impresionată pi oaspeţâl’i a noştri? Să arhiusim cu Djamila Bekkai din Maroc, care dzâţe: “M’i plăcură, îm’i loară hare, oamin’il’i, natura, spontaneitatea ţilor cu care mi-am adunată şi care, pot să vă mărturisescu, suntu multu amabili. Îm’i plăcu, m’i-avu hare, ninca şi, arhitectura. Fui impresionată di arhitectura bâseriţilor; la noi, în special aclo iu locuiescu, iu bâneadzâ cu casa, nu are multe bâseriţ, maşi ună sau dauă… dialithia, arhitectura bâserţâlor easte fabuloasă.” Ună săptămână transilvană tru care aţel’i trei radio-ascultători fideli feaţiră călătorie nu maşi tru hoara, în hoara Mândra di-tru judeţulu Braşov, iund, mul’erile purtară stran’il’e di nveastă nauă a Mamâl’ei Ruţă ică tru hoara Şona , a marilui pictor român, Ştefan Câlţia ică tru hoarile di-tru aţeale daule mări muzee naţionale a hoarâl’ei, di la Bucureşti şi Sibiu, că şi la Făgăraş, iu au vizitată ţitatea medievală, agiumtă, în perioada comunistă, temniţă, hâpsane, trâ deţinuţ politiţ, la Braşov, în patriarhala Piaţă a Sfatului, pi Transfăgăraşan şi tru Mânăstrirea brâncovenească Sâmbăta de Sus. Piste tut, si bucurarâ, si hărăsiră, di ospitalitatea român’ilor, aşa cum recunoaşte Gilbert Dupont din Franţa: ”Aestă calătorie care fu extrem di ghine, di judicios organizată di Radio România, nâ deade izine să vizităm şi locuri turistiţe multu cunoscute ama şi să pitrundem în România profundă, tru locuri pi care un turistu di aradă nu poate să li veadă fără agiutorulu a unui cunoscător local.”

Valentin Țigău, 16.09.2015, 21:47

Şapte dzâle di călătorie în Transilvania. Niţiuna ţi să şi-u aducă cu alantă, niţiună tra s-ţâ si aurască. Ţi cara că au admirată monumentile istoriţe şi di arhitectură di-tru capitala culturală europeana a anului 2007, Sibiu, oaspiţâl’i a postului a nostru di radio fură tut ahât di plăcut surprinşi di apruchearea ţi lâ si feaţe în hoara Sibiel, iu locuiră în case iu fură ghine aprucheaţ a familil’ei Luca şi au participată, activ, la reconstituirea a unei numtă ţărănească (di hoară) tru care fură tamam el’i, ghrangheadz, părinţâ şi nun’i. Caractirulu interactiv a vizitilor si ţânu şi la atelierile di manufactură populară sau di artă iu si ţâsu şi si-are lucrată tru her şi tru gh’ialie (sticlă), cu agiutorulu a masturilor şi artiştilor plastiţi care I’i-au agiutată să achicâsească mai ghine tehnica tradiţională a prilucraril’ei a materiilor locale. Ma că a li Anca Balaban, niscânte di locurile vizitate îl’i eara cunoscute, alte îl’i produsiră revelaţii pi care va li ţână, fără di altă, tru amintire. Ea dzâse:”Voiu să mulţan’iisescu, prota oară, trâ ocazia că vizitaiu locuri nale. Vidzui, tutunâoarâ, cu alţâ ocl’i şi avui, poate, unâ altă manieră di minduire… niscânte di locuri cunoscute pi care li rediscupirii. Serile tricute în hoara Sibiel, reconstituirea a unei numtă ţărănească (di hoară) şi a unor arădz tradiţionale di-tru Mărginimea Sibiului îm’i dişcl’isiră apetitulu, orixea, tră a cunoaştire şi ma multe informaţii dispre istoria şi tradiţiile a popolului român.” Ultima dzuă a liştei călătorie aproape iniţiatică fu de-a ndreptul surprinzătoare. Ea arhiusi cu ună vizită la ună stane tradiţională din zona Făgăraş iu oile fură mulse iara păstrămălu şi caşulu, brînza di oaie în coajă di brad — mâcate cu orixe. Târdziu, vizita la Castelile Peleş şi Pelişor, di-tru inima istoril’ei a li regalitate română, Sinaia, u ncl’ise seria descoperirilor într-ună Românie muşată pi care, aşi cum nâ spunea, va u achicăsească şi va u aibă tru vreare, di aoa şi ninte, cu şi ma multă puteare. Pi întreg parcursul a li excursie, oaspiţâl’i a noştri fură însuţâţ, simbolic, di Suveica a li Mama Ruţă din hoara făgăraşeană Mândra. Turnată diznou în ţară, în România, dintr-un periplu tru nisia Bali, suvalniţa l’i însufleţi pi amintâtoril’i a concursului radiofonic di veara aestâ. El’i avură dor şi vrură să hibă purtători a suveicâl’ei în ţara lor, într-ună v’initoare călătorie, tru care va să aibă ocazia să spună şi a altor oamien’i dispre horile şi câsâbadzâl’i româneşti, dispre oamenii simpli şi muşaţ şi dispre leghendile şi tradiţiile a lor folcloriţe. Niavursită, nicurmată di ahâtâ alâgare, suveica Mamei Ruţă din hoara Mândra easte, tora, etimă să m’eargă ma diparte (Valentin Ţigău)

pi armaneaste: Hristu Steriu