Scuteţ tu videală suflitlu ali Transilvanie

Daniel Onea, 25.06.2021, 21:20

Nidzemu cătră ţentrul ali Românie, tu ună zonă ancărcată di leghendi. Fisea di pritu horli transilvaneani daiama ălli haidipsi turiştilli români şi xeñi tu idyea scară. Va s’videmu adză, tu Transilvania, ndauă di nai cama vecllili și ma muşeatili băseriţ fortificati. Arădăpsiti tu muşuteaţa a fisillei, tu ndauă ditu aeastia ni s’facu liturghiseri şi lenu turlii di evenimenti culturali.

Ti bună va s’hibă s’aduţemu aminti tu ahurhită ndauă hălăţ ta s’ndridzemu priimnarea ti videari biseriţli fortificate, spuni Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Băseriţ Fortificati.

“Prota ş-prota avemu site-ul a fundațiillei a noastre, kirchenburgen.org, cari aduţi dininti ună hartă interactivă cu tuti biserițli fortificate. Deapoa, ari nica ună hartă a monumentiloru, disponibilă și tru varianta digitală, cari poati s’hbă disc4rcată tutu di pi site-ul a fundațiillei. Avem și ună cărtică a biseriţloru, ndreaptă tu limbilii română, ghirmană și engleză. Aesta faţi ună zuyrăpseari a aţiloru cama di 150 di monumenti, cu datili di ligătură a cathi unlui curator și a nicukiratiloru tru cari easti clleaia. Aestea suntu ndauă hălăţ importanti ti ţăneari minti, di itia că, ta s’ndredz ună cali ti videari, easti importantă planificaria aliştei. Oamiñilli suntu, di nai cama multili ori, acăţaţ tru aestu sezonu. Suntu oamiñi din hoarăeni și, atumţea, easti multu importantu s’hibă dimăndaţ di cu kiro că easti tu planu vizitarea-a bisericăllei.”

Tutunăoară, easti importantu s’hibă apufusitu lucărlu di iu ahurheaşti şi iu s’bitiseaşti priimnarea.

Ramona Laczko: “Putem s’alidzemu ună rută urbană, tru noima tru cari putemu s’ligămu căsăbadzlli: Mediaș, Sighișoara, Sibiu, Brașov. Atumtea, va s’hibă ună cali cari nă poartă pritu arhitectura a ţităţloru fortificati ditu aeşţă căsăbadz, cari easti, cadealihea, impozantă. Până și amplasamentul easti tru un căsăbă medieval. Alliumtrea, ma s’minduim la ună rută pritu hori, avem parti di ună fisi mplină di muşuteaţă. A deapoa, aoa easti ananghi ti aţea planificari, di itia că pi niscănti călliuri giudeţeani ‘facu znueri, cum easti anamisa di Agnita și Sighișoara. Tutunăoară, tuti biserițli suntu tru inima-a hoarăllei, nu poati s’hibăvidzută di pi mardzina a calillei.”

Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Biseriţ Fortificati nă faţi urminii ti dauă ţităţ fortificati cari nu suntu totna tru obiectivlu a turiștilor români ică xeñi.

“Ună di eali easti bisearica fortificată ditu Brădeni. Easti tru giudețlu Sibiu și easti multu interesantă di itia că apănghiseaşti 300 di sfinduki săsești, arădăpsiti tu dăvanea-a băsearicăllei. Studențălli di la Construcții și Conservari a Universitatillei ti științi aplicati ditu Hildesheim, ditu Ghirmănie, feaţiră un studiu și spusiră cama minutişu hăbări ti sfinduki. Suntu băgati ti videari panouri informative, cari prezintă lucri interesanti a aluştoru. Easti un ñicu muzeu cari, di multi ori, ascapă ditu menga-a turiștilor, maca easti adratu tru ujnă comunitate ñică, di la hoară. Și caleal, ti exemplu, di Sibiu cătă Brădeni treaţi pritu Valea Hârtibaciului și easti ună cali mplină cu multi muşuteţ. A daua pi cari voi s-u spunu ti videari easti biserica fortificată ditu Hosman. Cadealihea, tru kirolu ditu soni easti tutu cama multu acăţată tu isapea-a activitățloru a noastri. Easti multu interesantu fenomenlu di aclo, di itia că ari mulță sași cari s-turnară și suntu multu cilăstisitori maxusu tu kiro di veara. Ari și ună organizație locală di tinirami, CEPIT, cari ndreapsi cafi anu, ma pțănu tru 2020, anlu a pandemiillei, un festivalu di muzică tră tiniri, Holzstock. Ditu aestă videală, easti un exemplu ufilisearea diznău a loclui ditu ţitatea fortificată.”

Dealihea, vizita la băserițli fortificati poati s’hibă faptă cu aftukina ică ş-cu biţicleta. Aşi, va s’videţ obiectivi culturali și va s-adraţ unu turismu activu.

Ramona Laczko: “Voi s’cudilledzu pi Terra Saxonia. Easti ună cumată ditu Via Transilvanica. Ari ună lundzimi di 125 di km și includi biserițli fortificati ditu Biertan, Saschiz, Mediaș, Criș și Sighișoara. La tuti aestea puteţ s’agiundzeţ emu cu aftukina emu cu biţicleta. Ma s’alidzeţ biţicleta, priimnarea treaţi pritu păduri, pisti măyulili ali Transilvanie. Easti tamamu ună cali ahoryea și nă hărsimu di aestă oportunitati pi cari proiectul Via Transilvania nă u aduţi, ta s’acăţămu tu isapi speţificu adeţli a sașlor și ţitățli fortificate, ca obiectivi turistiţi.”

Tru aestă oară, lucărlu a Fundațiillei Băseriţ Fortificati ari tu prota thesi programlu di znueari și di conservari. Alliumtrea, pi ninngă aesti programi, ari și unu proiectu di alăxeari a funcțiunillei ti trei fortificații, spuni Ramona Laczko:

“Tu amprotusa ari căbilea ti cazare turistică tru avlia a fortificațiillei. Ari nica ndauă exemple, ama pritu aestu proiectu asiguripsimu un echilibru anamisa di conservare și valorizare. Easti ună intervenție minimală ti materialu istoric și arhitectura a monumentilor. Naetea easti ta s’băgămu accentul pi experiența pi cari un turistu u ari tru aţea ţitati și nu ahătu multu pi conţeptul di cazari. Organizăm și unu baiuru di sculii di veara, deadunu cu Europan Heritage Volunteers, la Movile și Brădeni, ndreapti diznău pi proţedeele di znueari și di conservari. Transilvania Card fu ună hălati ta s’da curayiu a turismului cultural tru reghiuni, ama nă minduimu să’triţemu la ună variantă digitală, s’adrămu ună aplicație, cari s’poată s’hibă discărcată și cari s’aibă căbilea ta s’adară ună rută după vrearea a cathi unlui turistu. Avemu nădia s’lansămu aestu proiectu tru toamna aluştui an.”

Nviţămu că atracția nai cama mari u reprezintă ti turiști yiştearea arhitecturală a cathi unăllei biserică fortificată, cathi ună di eali spuni ţiva ţi nu ş’ari preaclle.

Ramona Laczko, referentu culturalu la Fundația Biseriţ Fortificate: “Nu ţă si auraşti car ava s’vedz dzaţi biseriţ fortificati arada arada, di itia că suntu arădăpsiti tru un cadru natural ahoryea. Minduescu că aesta ălu faţi miracle pi cathi unu turistu. Ma multu, easti ti nipistipseari imaginea ţi u ai ditu pirgulu a unei ţitati videarea locurloru di anvărliga. Easti ti anami că poț s’nedz tu giumitatea a meslui andreu tru ună ţitati fortificată și s’ai ună experiență idyea tu muşuteaţă și di mari tiñie ca tru giumitatea a vearăllei. Pandemia zñiipsi organizarea a unăllei călindari a evenimentiloru culturali, ama eali s’organizeadză, aca relativ ad-hoc.”

Ma s’hibă di vă căndăsimu, puteț s’intraţ pi site-ul kirchenburgen.org tra s’vă ndridzeţ unu traseu simfunu cu vrerli şi mirăkili a voasti.

Autoru: Daniel Onea

Armânipsearea: Taşcu Lala