Revelion tru România
Andicra di añilli di ma ninti, triţearea anamisa di añi, dimi ditu 2021 tru 2022 numata va s’hibă nsimnată cu spectacoli și focuri grandioase di artifiţii iuţido tu România. Sunt dominanti ofertili tru unităț di cazari cama di mardzina tu fise, alargu di călbălăki. Ari ama și ndauă oferti tră triţearea cu zaeafeti a Revelionului pi geadei, la evenimente organizate, ti exemplu, di autoritățli locale ditu Iași, Constanța, Craiova. Di altă parte, Cluj Napoca, Baia Mare și Suceava va s’hibă ndreapti maş focuri di artificii.
Daniel Onea, 06.01.2022, 09:58
Andicra di añilli di ma ninti, triţearea anamisa di añi, dimi ditu 2021 tru 2022 numata va s’hibă nsimnată cu spectacoli și focuri grandioase di artifiţii iuţido tu România. Sunt dominanti ofertili tru unităț di cazari cama di mardzina tu fise, alargu di călbălăki. Ari ama și ndauă oferti tră triţearea cu zaeafeti a Revelionului pi geadei, la evenimente organizate, ti exemplu, di autoritățli locale ditu Iași, Constanța, Craiova. Di altă parte, Cluj Napoca, Baia Mare și Suceava va s’hibă ndreapti maş focuri di artificii.
Opearatorlli privaț aprăftăsiră să s’adapteadză la condițiili di tora băgati di pandimia di Covid 19, spuni Traian Bădulescu, consultantu tru turism. “Tru tută România poati s’hibă faptu un Revelion muşeatu, di itia a avearillei cu adeţli. Ni-aducu amiti că aoa şi șasi, șapte ani, ună firmă internațională adră un studiu ti oara până la cari s’facă Revelionul, andicra di naționalitate. Pi protlu loc eara Rusia, pi locul doilu eara Ucraina, iara pi treilu loc eara România cu oara 4:30. Dimi, românlu lu ariseaşti s’treacă zaeafetea, iara adeţ ca a noasti ma aretucu ari tu alti locări. Hăbarea bună easti că, la oara aesta, ași cum spusş mini, s’aproaki ti intrari și testile antigen și PCR. Acaţă multu, di itia că nu tuț româñilli s’vaccinară.”
Ntribarea armmâni: Iu s’fătemu Revelionul? Apandisea: Tru locurli iu li ţănemu adeţli, iu lumea s’dukeaşti ghini cu zaeafetea. Traian Bădulescu. “Pritu hori, ti exemplu, pi ningă atea că turiștilli pot s’hărsească di un cadru a fisillei ahoryea, pot ta spriimnă cu sanca traptă di calli, pot s’llia parti la ñiţ festivaluri cu adeţ. Ma s’aleagă turismul pritu hori, turiștilli pot s’veadă adeţli ditu kirolu a sărbătorlor di iarnă. Ari multi locuri dizvultate ti turismul rural, cum suntu locurli Bran Moeciu, Mărginimea Sibiului, Maramureș, Bucovina, Oltenia di sum munte, Neamț și ași ma largu. Deapoa, suntu stațiunile montane. România baş ari stațiuni montane dizvoltate ca Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Păltiniș, Borșa tru Maramureș, Slănic Moldova, Vatra Dornei.
Di altă parte, stațiunile balneoclimaterice sunt multu căftate, iara tru top sunt Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Balvanyos. Ună mare parte ditu hoteluri sunt di calitate, stațiunile sunt arădăpsiti tru zone naturale muşeati, di munte I pi măyuli, cu aeru kiskinu, iara turiștilli, acă nu negu la tratament, au căbilea ti SPA. Tutunăoară, păhadzlli sunt multu buñi. Easti ună legendă că tru România easti multu scump. E, ari hoteluri tru Poiana Brașov iu ună preaclle poate s’păltească şindauă ñilli di euro tră un sejur di ndauă dzăli ti Revelion, tru cari easti acăţatu tu isapi și un spectacol di calitate. Ghini ma nu suntu multi hoteluri la aestu păhă și ari oferte tră tuti gekili. Păhadzlli nkisescu di la 500-1000 di lei di persoană tră ndauă dzăli și pot s’agiungă până la ună ñille di euro ti persoană.”
Tră exemplificari, lu’căftămu Dan Buru, referent cultural tru cadrul a Primăriillei Băile Herculane. “Stațiunea Băile Herculane easti ndreaptă cu lenu turlii di oferti. Easti ună stațiune di munte, tru cari revelioanele s-ndreapsiră cafi anu, iara anlu aestu nu faţi excepție. La noi, iasi tu videală diversitatea ofertăllei turistică, di la casi particulare, până la pensiuni și hoteluri di ţinţii steale, di la pensiuni ñiţ, până la hoteluri cu 500 di udadz. Tuti aesti ndregu programe ditu nai ma diverse di Revelion tră oaspițlli a stațiunillei. Ti exemplu, un hotel di patru steale u ari oaspită Anca Țurcașiu, cari, deadunu cu Iulia Dumitrache Band, asiguripsescu ună zaeafeti ti anami. Un altu hotel ălli călisi pi Lora și pe Ștefan Stan și ndreapsi multi surprizi. Ună altă unitate di cazare ndreapsi un spectacol folcloric bănățean.”
Păhadzlli afișaţ di agențiile di turismu suntu anamisa di 1400 (280 di euro) și 4800 di lei (980 di euro). Sunt acăţati tu isapi tuti aţeali trei measi, iara, tru gama superioară a păhălui sunt incluse și spectacolu, measa di Revelion și intrarea la SPA.
Tru condițiile di adză, nica putem s’lugursimu atractivă oferta ta s’treacă noaptea di Revelion pi geadei? “Tiñisinda, cadealihea, regulile di thimelliu, cu dizinfectari și cu purtarea a prusupidăllei, probleme nu suntu orlea zorlea mări. România, tru aestu kiro, easti văsilia ditu Europa cu nai multi pțăni infectări, acă earamu pi lista aroșe aoa şi doi meşi. Cumu ţi s’hibă, easti ună văsilie cu ună ofertă filotimă di triţeari a kirolui tu fisi, iu s’tinisescu regulile di prevenție a infectarillei cu Covid 19 tru unitățli di cazari. Neise, lipseaşti s’nu agărşimu că turismul nsimneadză sănătate fizică și mentală. Nu poț s’armăñi totna ncasă, iara turiștilli pot s’hibă responsabili și pot s’li ţănă regulile.”
Cari ţi s’hibă loclu iu va s’triteţ cu Revelionlu, tru protili dzăli a năului an puteţ s’vă planificaţ viziti ică lenu turlii di activităț cum suntu priimnări cu sanca, discurmari la SPA, activitate fizică pi pârtia di schi, viziti la născănti obiective turistiţi. Di itia că putearea a exemplului angreacă Traian Bădulescu, consultant di turism, avu colaborari trei ani și cu Compania Municipală di Turism a Bucureștiului. Lu ntribămu cari fu, impresia cu cari fudziră turiștilli ditu România.
“Avumu un punct di informare tru misuhorea-a ăsăbălui și avumu mulţă turiști xeni. Vărnu nu eara niifharistusitu ti ţi vidzu București, pi Valea Prahovăllei și tru România ngeneral. Ti exemplu, n’iaducu aminti di un cetățean australian cari eara vinitu ti prota oară tru Europa tru România. Căţe? Ti amărtie, nu di itia a promovarillei. Avea nviţată ti România pi internet. Lli-antribămu tuţ turiștilli ţi nu lă ari hari și tamamu ţiva nu avură ti spuneari, cu excepția la năndoi cari vrură ta s’veadă ma multi casi znuiti. Un lider a turismului di incoming, domnul Gheorghe Fodoreanu, spunea aoa şi ndoi añi că nai marea dgheafurauă tru Europa anamisa di gradlu di aștiptare și gradlu di haristuseari easti tru România. Ti amărtie, gradlu di aștiptari easti nica ñicu, di itia că nu știm s’nă făţemu promovare, ama gradul di haristseari fu multu mari.”
Dimi, cu unu purtatici tiñisitu, cutiñisearea a năndauă reguli di bază tră ta s’nu s’arăspăndească viruslu Covid-19, România poate s’hibă destinația ideală tră s’triţemu tu muşuteată Revelionlu.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala