Paşte în România
Tru aestă septămână vă invităm să descopirim ţeale ma tentantile şi cu pirazmo destinaţii trâ sârbâturire Paştile în România, pri-tru prisma a ofertilor prezentate la Pânâgh’irulu di turismu a Româniil’ei ediţia di primuveară. Tru aestă perioadă, casile a român’ilor si lâxecu şi si stulisescu di sărbătoare, iara gospodinile huzmicioan’e pregătescu şi fac delicii culinare tradiţionale. M’ielul, l’ianomatile, culaculu pasca şi oauăle colorate suntu vedetile aţiştei sărbătoare, a cure lâ si adavgă cunoscuţâl’i cozonaţ icǎ sarmalile sau alte specialităţ, în funcţie di zonă.
Ana-Maria Cononovici, 18.04.2014, 20:08
Şi cum primuveara natura si dişteaptâ la banâ şi si toarnâ diznou păsările călătoare, vă invităm trâ arhiusitâ în Deltă trâ faţirea a sărbătorilor di Paşte. Inclusă în patrimoniul UNESCO ninca di-tru anulu 1991, Delta Dunărl’ei easte unica deltă din lume declarată dicutotalui rezervaţie a biosferâl’ei. Iliuţă Goian, di la aghenţia di turismu “Descoperă Delta Dunării”, nâ spune desi merită să v’inim în Deltă di Paşte:
Easte unâ perioadă foarte bună, cama multu că tora acaţâ să si îngăldzască, tora tută natura easte vearde, si toarnâ păsările. Lipovean’il’i au nişte tradiţii foarte muşate în perioada a Paştilui şi merită să li descoperiţ: ma multu tradiţii culinare. Aproapea tut ţi si faţe di m’iel la noi, la el’i si faţe di peaşte. Ma puţân friptura di m’iel, ama l’ianomatile şi alantee mâcări tradiţionale, în Deltă, si fac di peaşte.”
Trâ aţel’ia di dumnil’ile aoastre care au dor trâ sărbători încărcate di tradiţii, ama, Moldova easte destinaţia trâ agiundzire aţea ma uidisita.
Cosmina Robu, consilier în cadrul a Consiliului judeţean Iaşi nâ spune câţe easte recomandabil să aleadzim Iaşiul ca destinaţie di Paşte. Ea dzâse:
Easte recomandabil din perspectiva a faptului că în Iaşi easte sediul a Mitropoliil’ei trâ reghiunea a Moldovâl’ei şi Bucovinâl’ei. Tru aţeluşi chiro easte şi Episcopia Romano-Catolică şi si organizeadză procesiun’i importante cu aestă ocazie. Tutunâoarâ, Consiliul judeţean Iaşi intenţioneadză să organizeadzâ un Târg de Paşte (pânâgh’ir).”
Tut aoa va vă hârâsiţ di bucatile şi mâcǎrile tradiţionale di Paşte, adrate di gospodinile şi mulerile di aclo cu mâsturlâche, după reţete vecl’i di sute di an’i, transmise din generaţie în generaţie. Arămânim în zona a Moldovâl’ei şi adăvgăm unâ invitaţie di Paşte, di-tru localitatea Târgu Neamţ. U întribǎm pi Ionela Lungu, mastur popular din hoara Humuleşti, prezentă la Pânâgh’irulu di turismu cu oferta a Consiliului judeţean Târgu Neamţ, ma că merită să v’inim di Paşte pri aoa, şi dzâse:
Nu maşi că merită, ama va fudziţ di aoa şi va cl’imaţ şi priiatin’il’i, soţl’i şi viţin’il’i şi cu tută familia şi cu toţ cunoscuţâl’i. Va vâ placă, va vâ aibâ hare, şi va lâ spuniţ şi a altora să v’ină în zonă. Viniţ, ma multu că di Paşte tută lumea va hibâ isihâ, în vacanţă, aşi că v’iniţ la noi la pensiun’i. Iţe pensiune si mindui să aibă şi ghid, vă oferă şi trasee turistiţe, vă informăm şi ţi puteţ sǎ vizitaţ şi ţi puteţ să faţiţ în zona a Târgului Neamţ.”
Şi cum Bucovina easte avdzâtâ ca vatră a tradiţiilor populare, nu puteam să nu nâ dânâsim şi aoaţe. Aurelia Badale, preşedintile a Asociaţil’ei turisticâ Vama, Bucovina, (di-tru localitatea Vama, judeţulu Suceava, la giumitatea a calil’ei întrǎ Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc) nâ invitâ la sărbători încărcate di spiritualitate. Ea dzâse: La sărbătorile mǎri pricum Paştile, faţim cu agiutorulu a masturilor populari demonstraţii di tehniţ tradiţionale, di pictat, di ţâseare, di cusut, multu ghine gustate di turiştil’i xen’i. Easte unâ zonă în care cu diaver putem să gustăm aţistu spirit a cumnicaril’ei, a faţiril’ei axe di participare la unâ slujbă di Înv’eare, într-unâ mănăstire. Tutunâoarâ, putem sâ nâ cumnicǎm di bucatile sâmtusite tru dimneaţa a Înv’earil’ei, tru coşulu Pascal, iu după 40 di dzâle di preasine, gospodinile a noastre v’in cu bucate trâ measa di Paşte: arhiusinda cu şuncă, lucaniţ, cu oauă, cu pâine, cu multu m’iel tinir, celebrile forme di cozonac numite babe, tute turliile di preparate, priste care tronează un ou încundil’iat, ca probâ că mul’earea respectivă feaţe copus tra să da un caractir aparte a sărbătoaril’ei. Easte unâ araste cându tinerile îşi etaleadză măsturlâchea purtânda stran’ile populare tru dumânica a Paştilui. Auşl’i v’in cu hiperifǎnil’e tru stulii populare, cu scupolu tra să-l’i facâ pi tinerl’i s-u continuâ tradiţia.”
Trâ un pachet di patru dzâle, cu pensiune completă şi ţină festivă, la unâ pensiune di patru steale, va plătiţ aproximativ 350 di lei (78 di euro), pi noapte, di persoană.
Hibâ cǎ nu vâ rezervat ninca un sejur, vă dǎm ideea trâ unâ zonă ma izolată. Vreţ să m’eardziţ la ateliere di zânǎţ, să videţ cum si încundil’iadză avdzâtile oauă di Paşte, icǎ vreţ să vă hârâsiţ di unâ banâ patriarhalâ? Puteţ sâ aflaţ tute aţistea şi tru hoara Straja. Mihai Dumitrescu, proprietarulu a unei vilâ di aoa detaliadză:
Promovăm pachetile ţi recomandâ zona turistică di-tru Parcul Naţional Retezat, Transalpina, turismul cultural şi turismul relighios nu maşi di-tru zona a noastră ama şi di-tru judeţulu Hunedoara. Acopirim başi tută gama di posibilităţ di faţire turismu. Noi nâ bazăm pi turismul tradiţional, iu eşti aprucheat ca acasă, iu savuredz mâcare tradiţională. Un pachet di treie nopţâ cazare, cu demipensiune şi measă festivă tru dzuua di Paşte easte 350 lei di persoană, iara turiştil’i pot să savureadzâ produse tradiţionale, tru noaptea di Paşte suntu aştiptaţ cu cozonac şi v’in din partea a casâl’ei, să si ducheascâ tamam întru unâ dzuâ di sărbătoare, să poată să serbeadzâ cu tută familia arada di noi.”
În speranţa că vâ avem convinsâ să v’iniţ di Paşte în România, vă aştiptăm şi data v’initoare cu unâ nauă destinaţie.
Armanipsire: Hristu Steriu
