Parcul Național Defileulu a Jiului
Arădăpsitu tru sud-vestul a Româniillei, Parcul Național Defileulu a Jiului iasi tu migdani tru peisajulu parcurilor naționale ditu România pritu intervenția minimă a omlui tu fise. Macă nu s’hărsi di ună promovari niacumtinată, numirul a vizitatorilor easti ñic, ama alidzearea a lor easti tiñisită pritu peisaje di pirmithu și pritu ndauă trasee tematiţi multu interesante.
Daniel Onea, 20.02.2022, 18:42
Arădăpsitu tru sud-vestul a Româniillei, Parcul Național Defileulu a Jiului iasi tu migdani tru peisajulu parcurilor naționale ditu România pritu intervenția minimă a omlui tu fise. Macă nu s’hărsi di ună promovari niacumtinată, numirul a vizitatorilor easti ñic, ama alidzearea a lor easti tiñisită pritu peisaje di pirmithu și pritu ndauă trasee tematiţi multu interesante.
Marin Șerban, directorlu a administrațillei Parculu Național Defileulu a Jiului:
“Acă pi traseulu a calillei di heru ditu Defileulu a Jiului, videm unu toru umanu, elu easti integratu tru fisi și conferă uniţitate. Easti un traseu multu muşeatu tră turiști. Călisearea ţi u făţemu maxusu easti aţea ta s’nkisimu pi ndauă ditu traseele tematiţi și turistiţi pi cari le avem nauntrulu a parcului. Aestea vă aproaki di fisi și vă dizvoltă mirakea tră fisi. Parculu a nostru ari ună suprafață di aproapea 11.000 di ictări. Di la momentul a thimilliusearillei, activitățile antropiţi s-ñicurară cabaia. Locurile sunt puțin alăgate, relieful easti accidintat tru nai ma marea parte, ama, di pi nascanti călici, putem s’agiundzemu tru născănti puncte, di iu putem s’vidimu pădzli multu muşeati.”
Pi teritoriul a parcului ari trei trasee tematiţio, continuă Marin Șerban: “Au numa “Difileul Jiului și yişterli a lui”, “Pirmituserli a pădurillei” și “Sfinxul Lainicilor”. “Difileul Jiului și yişterli a lui” easti un traseu ma lung, ama relativ lișor di imnari, di pi cari s’vedu locuri multu muşeati. S’agiundzi până la Creasta Braicului, di iu ari ună vidiare spetaculoasă andicra di Munțăll Parâng. Traseul “Pirmituserli a pădurillei” easti didicat maxusu a elevilor, cu cari colaborăm multu di mult. Sunt prezentate istoria locului și ună parte ditu activitățile administrației parcului. Traseul “Sfinxul Lainicilor” easti tora ayoñea băgatu tu valoari și ari ca punct culminantu aestu monument natural. Idyealui, traseul easti lișor di imnari, s’faţi tut rei săhăţ. Ti tuti aesti trasee va s’loaţ ma multi informații di pi site-ul nostru, difileuljiului.ro. Ari zuyrăpseri, iar traseele sunt tru formate cari pot s’hibă discărcate pi dispozitive mobile. Potu s’hibă urdinati tu iţi perioadă a anului și caftă un minim di echipament, macă himu, neise, tru ună zonă di munte. Ca parte a faunăllei di pi teritoriului parcului, avem pricea și cunuscuta rusă. Acă pănă tora nu avumu incidinte, recomandăm turiștilor s’aibă ngătanu.”
Ari un centru di vizitari a Parcului Național Difileul Jiului, construit relativ tora ayoñea, cari easti tru căsăbălu Bumbești-Jiu. Tră s’agiundzemu la aesta s’ndreapsiră panouri indicatoari, iara pi site-ul a parcului easti menționată adresa, ta s’hibă lişoru ti aflari ti cari va. Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului:
“Easti un centru di vizitari modirn, ama cu speţific local. Avem personal calificat cari poate s’vă da iţi turlie di informații ti Parcul Național Difileul Jiului ică ti activitatea administrațiillei. Programlu di vizitari easti anamisa di oarili 9:00 și 15:00, di luni până vineri. Cu tuti aestea, tru sezonul estival, cara afluxul di turiști easti mari, ași cum avemu faptă pana tora, putem s’lundzimu programul centrului și putem s’ălu ţănemu dişcllisu și tru weekend. Centrul di vizitari easti ună poartă di intrari tru parcul național. Aoa putem s’vidimu pi ună machetă, la ună scară multu mari, cum esti parcul, ţi și cum poate s’hibă vidzutu. Tru cazul tru cari easti ananghi, putem s’asiguripsimu și ghidaj tră grupuri di turiști. Avem personal calificat tru aestă noimă.”
Ghidajlu poate s’hibă asigurat tru ndauă limbi di circulație internațională: engleză, franceză, germană și tru limbi zburăti baş și tru maghiară.
Lu ntribămu pi Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului, cari fu reacția turiștilor xeni agiumţă aoa: “S’hărsiră s’veadă simplitatea oferită di peisaj. S’hărsiră s’veadă că multu aproapea di elli, tru Europa, nică ari ahtări locuri puțăn urdinati . Ca fapt divers, tru ună tahinima, nă vizită un domn cari nă dzăsi că easti ditu Australia. Nă spusi că avdză că aoa ari prici cari băneadză elefterisit și că va ta s’li veadă tru habitatul a lor. Avum ţi s’lli spunemu ta s’veadă. Cu ună altă ocazie, nă viniră tră un stagiu di pregătire niscănti studinte ditu Olanda, cari vrură s’veadă și eale cişiti di prici. Lă li spusimu cum dipusiră ditu aftukina, explicându-le că aoa eale nu sunt cărtiti di om.”
Parcul Național Difileul Jiului easti cunoscut baş la nivel mondial ca un loc tru cari poate s’practica raftingul. Tru sezonul aluştui sport recreativ sunt opearatori ditu toată țara cari yin aoa, di itia că arâul oferă condiții multu bune tră practicaria alustui sport.
Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Difileul Jiului: “Tră s’lă agiutămu, nă pripusimu s’li semnalizăm dimi ahurhita a sectoarilor di rafting, s’adrămu un foișor și ñiţ apanghiuri ma s’da ploaie tră aţelli cari agiung tru locul di campari ditu zona Lainici. Vrum să znuimu și centrul di vizitari, insistânda pi partea di intearactivitate, aţea turlie că turiștilli s’dukească fisea nica di aclo. Nica vrem s’realizăm un traseu tematic cari să s’coată tu vidiala cişitili ditu Difileul Jiului. Ma multu avemu faptă ligătura cu miraclleadzlli alustui sportu pi dauă arăhoati și vrem s’adrămu dauă trasee di cicloturism cari să s’coată tu vidiala partea istorică și culturală a Parcului Național Difileul Jiului, ama s’hibă ună ucazi di discurmari baş nia şi tră familii.”
Cara tră cicloturism și rafting ari un sezon, traseele ditu Parcul Național Difileul Jiului suntu dişcllisi tu tutu kirolu a anlui. Iara priimnarea a noastră nu s’dănăseaşti aoa. Data yinitoari, va s’vidimu Parculu Național Semenic Cheile-Carașului, tru cari ari 65.000 di hectari di păduri viryiri si seculari di fag, scrise ditu anul 2016 tru patrimoniul mondial UNESCO. Iara tut aoa va s’aflaţ și un exemplar aretcu di sequoia, a curi circumferință easti di 5,7 meatri și a curi ilikie estimată easti di 200 di ani.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
