Oferte la Panagh’irulu di Turismu a li Românie, ediția di toamnă
Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i aflară ţeale mai nale și mai interesante oferte turistiţe. Au participată aghenții di turismu, unităț di cazare și di agrementu, ama și autorităț di turismu locale, naționale și internaționale. Pe lângă promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor di iarnă, pasionațâl’i di călătorii putură să acumpără pachete turistiţe cu reduţiri de până la 50%. Evenimentul fu organizat di chentrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerile di Comerțu/Emburlâche și Industrie din România și cu asociația patronală a aghențiilor di turismu din România.
Daniel Onea, 18.11.2022, 22:31
Ediția di toamnă a Panagh’irului di Turismu a Româniilei si desfășură la București, în perioada 10-13 brumar/noiembriu. Vizitatoril’i aflară ţeale mai nale și mai interesante oferte turistiţe. Au participată aghenții di turismu, unităț di cazare și di agrementu, ama și autorităț di turismu locale, naționale și internaționale. Pe lângă promoțiile oferite cu ocazia sărbătorilor di iarnă, pasionațâl’i di călătorii putură să acumpără pachete turistiţe cu reduţiri de până la 50%. Evenimentul fu organizat di chentrul expozițional Romexpo, în parteneriat cu Camerile di Comerțu/Emburlâche și Industrie din România și cu asociația patronală a aghențiilor di turismu din România.
Amalia Dumbravă, biolog în cadrulu a Administrațil’ei a Parcului Natural Porțâle di Hier, nâ inviită/nâ greaşte să explorăm ună arie protejată de interes național, din sud-vestul a Româniilei, cu ună diversitate etnică și biologică ahoria.
Prezentăm un proiectu transfrontalier prin care promovăm ahât obiective di patrimoniu natural, ama și de patrimoniu cultural din România și din Bulgaria. Va hibă realizate niște tururi virtuale ca ună invitație, ca oamen’il’i să hibă conștiențâ di muşeteața a locurilor și tra să-l’i invităm să exploreadză/cunoască arealul a parcurilor naturale, a ariilor protejate. Proiectul fu demarat/bâgat pi imnare. Obiectivile incluse fură deja scanate în format 3D cu agiutorulu a tehnologhiilei specifică și a fotogrametriilei. Turiștil’i va poată să simuleadză un azboir deasupra teritoriului a nostru. Aclo iunde va-l’i intereseadză ţiva va poată să si dănăsească la obiectivile 3D.”
Techirghiol easte ună stațiune balneoclimaterică permanentă pi litoralul românescu a li Mare Laie/Neagră, situată la 16 km di municipiul Constanța, pi malul a barăl’ei/ lacului cu tut aţeauăşi numă. Aestua easte cunoscut tră calitățâle a apălei însărată, mineralizate, și a laspel’ei sapropelică, bună/folosită în tratarea mai multor afecțiun’i severe sau mai lișoare. Melisa Regep, inspector în cadrulu a departamentului di proiecte a Primăriilei din Techirghiol.
Escu prezentă la Panagh’irulu di Turismu în cadrulu a unui proiectu. Proiectul si numeaște/are numa Creașterea a atractivitatilei turistică în stațiunea balneară Techirghiol” și si desfășoară prin programulu operațional-regional. Promovăm căsăbalu, ţi si are dezvoltată foarte muşat, cu faleza și pontonulu, cu piste/că’iuri de biciclete, cu ofertile di tratamentu/iatripsire laspea a noastra renumită. Him stațiunea balneară din România pe primulu loc tru aestu momentu, cu foarte multe premii. Bazile a noastre di tratamentu sunt deşcl’ise non-stop. Ţel mai renumit easte Sanatoriul Techirghiol. Urmeadză mănăstirea Sâmta Maria, care easte foarte renumită și care are și ea bază di tratamentu.”
În cadrula a Panagh’irului di Turismu a li Românie, ediția di toamnă, fură prezențâ și mulțâ masturi populari. Nicolas Leș easte hil’ilu a lu Dan Leș, olar, ţi adară oale, și promoveadză tradiția a olăritului, învițată în familie.
Am preluată zănatea să adar oale di la tata și di la buniculu-m’i paplu. Lucrăm cheramică. Nâ inspirăm din cheramica tradițională din Maramureș, pi care o aduţim în contemporan, hibă prin formă, hibă prin culoare. În mare parte, nâ viziteadză turiștil’i xen’i dintru Ghirmănie, Belgia, Franța, Marea Britanie, Statile Unite ale Americă. Turiștil’i xen’i canda ved mai ghine potențialul tradițional din zona a noastră. Fug di aoa foarte mulțan’isiiţ. Nâ recomandă, nâ alavdă, și duc cu el’i mai departe, dinclo di granițe, istorima a noastră, a Maramureșului.”
Claudiu Dobrican, consilier principal la Consiliul Județean Maramureș, spune că Maramureșulu di tamam îşi easte un brandu.
Easte recunoscut datorită/borge tra agiutorulu a oamen’ilor a noștri simpli, care-și dişcl’id sufletulu dinintea a oaspițâlor. Cându v’iniț la noi, va vă bagă să mâcaţ ţea mai bună mâcare și ţea mai bună pălincă/arăchie pi masă. Pe lângă aesta, avem multe atracții turistice. La Borșa, avem ţea mai modernă pârtie de schi din Maramureș, care si dişcl’ise anulu trecut. Are 3,6 km. Avem cipitile analte tot din reghiunea Borșa. Maramureșul easte împărțât în patru reghiun’i: Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului și Țara Maramureșului Istoric. În Maramureșulu Istoric puteț să videţ ună furtie să dzâţim di porțâ tradiționale maramureșane, mănăstiri. Avem ţea mai analtă bâsearică di lemnu din Europa, monumentu UNESCO. Totunăoară, și mănăstirea Bârsana easte recunoscută tră muşuteaţa a l’ei. La Săpânța, atracția easte Chimitirulu Hărios. Avem oferte di Crăciun și di Revelion. Ţeale di Revelion si cam epuizară/bitisiră, ama avem arămase îndoauă locuri libire di Crăciun. Tru aţea perioadă, va puteţ să videţ ună furtie di multe tradiții, puteț să avdzâţ colinde autentiţe. Vă aștiptăm cu vreare în Maramureș, un loc mirific.”
Georgiana Ungureanu, din partea Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prezenta la panagh’ir județulu Dâmbovița, care dispune di ună mare gamă ţi u are, di atracții turistiţe.
Avem ună zonă montană muşată, iunde aflăm Peștera/Spileia a Ialomițălei — Bucegi, ama și un căsăbă ahoria/di-altă turlie, Târgoviște, cu Turnul Chindiil’ei, iar, aproapea di București, la maşi 30 di km, aflăm/dăm di Palatulu Brâncovenescu di la Potlogi. Lă fac cl’imare a turiștilor să v’ină să veadă zona montană din Munțâl’i Bucegi. Pi nângă Peșteraua Ialomițălei, el’i pot să veadă Laculu Bolboci. Pe di altă parte, în interiorulu a Peșterâlei Ialomița, turiștil’i va descoapiră ună cascadă superbă și un traseu amenajat la standarde europeane, cu platforme și m’iţ apunţă. În perioada aestă, di iarnă, el’i vaor veadă stalagmite și stalactite di ghl’eț.”
Niculai Barbă, vicepreședinte a Consiliului Județean Suceava, declarăă în premieră tră Radio România Internațional că anulu 2023 va hibă Anulu Ciprian Porumbescu” în Bucovina. Aşi, va hibă organizate numiroase evenimente dedicate a renumitului compozitor român a cure piese fură aleapte imnul a li Românie, ama și imnul a li Albanie.
Anulu aestu, ţi cara că Bucovina înseamnă tradiție, vinim și cu lucre nale. Easte tră prima oară cându Consiliul Județean și Chentrul Național di Informare și Promovare Turistică cându v’inim cu alte instituții implicate în turismu. Easte zborulu di ună serie di primării care va facă parte din v’initoarea organizație a Managementului di Turismu Bucovina. Va aibă anvergură reghională și va hibă, practic, prima organizație di aestă turlie, înhiințată la nivel național. La aestu panagh’ir, pi nângă promovarea turistică a județului Suceava, aflaţ şi masturi di zânăţ, gastronomia locală, cu referire în special la sărbătorile di iarnă. Toate aestea sunt completate di spectacole a ansamblului artistic profesionistu Ciprian Porumbescu”. Easte modulu a nostru consacrat di promovare a Bucovinălei. La panagh’ir, nâ axăm în special pi promovarea a sărbătoaril’ei a Crăciunului. Anulu aestu, lâ transmit a ţilor care nâ ascuultă, că sărbătoarea a Crăciunului în Bucovina va înseamnă Crăciun în familie. Him pregătiț ahtare turlie încât să apruchem oaspițl’i cu întreaga lor familie.”
Tot în cadrulu a panagh’irului di turism, Ministerulu a Antreprenorialului și a Turismului lansă Ruta Cultural-Turistică Masturi populari și zânăţ tradiționale din România”.
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu
