Muzee brașovene
Agiundzemu adză tru centrul a Româniillei și dişcllidim adză porțăle a Muzeului di Etnografie ditu Brașov. Sum egida aluştui funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea. Iasi tu migdani, dimecu, un patrimoniu diversu, expoziții avuti, evenimente uniţi, tuti hiinda ună alternativă la oferta di turism activ a aliştei zone montane. Oaspili nostru easti Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publiţi di la Muzeul di Etnografie Brașov:
Daniel Onea, 05.05.2022, 11:28
Agiundzemu adză tru centrul a Româniillei și dişcllidim adză porțăle a Muzeului di Etnografie ditu Brașov. Sum egida aluştui funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea. Iasi tu migdani, dimecu, un patrimoniu diversu, expoziții avuti, evenimente uniţi, tuti hiinda ună alternativă la oferta di turism activ a aliştei zone montane. Oaspili nostru easti Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publiţi di la Muzeul di Etnografie Brașov:
Muzeul di Etnografie Brașov fu thimilliusitu tru anul 1908, la inițiativa a ţinţi colecționari sași brașoveni, cari andreapsiră atumţea patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Thimilliusitoru eara Iulius Teutsch. Muzeul s-dizvoltă, iara, ahurhinda cu 1912, lo numa di Muzeul Săsesc a Țarălleii Bârsa. Aesta ș’dănăsi activitatea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial. Ună parte ditu colecțiile a lui agiumsiră ică la Universitatea Brașov, fie, ică la Muzeul Regional Brașov, thimilliusitu tru 1950. Ditu anul 1967, tru cadrul Muzeului Judițean Brașov, ia hiință secția di etnografie, cari, tru 1990, agiundzi instituție autonomă, cu statut juridic. Ditu aest istoric, dukimu cât di avutu easti patrimoniul Muzeului di Etnografie Brașov. Aestu easti expus adză emu tru sediul principal, emu și tru filialele ditu Săcele și Rupea și easti consacrat etnologiei regionale ditu sud-estul ali Transilvanie. Easti yilipsită civilizația comunității rurale ditu zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”
La Muzeul Etnografic Săcele turiștilli va s’veadă unu şingiru di lucre di patrimoniu, cari yilipsescu tradițiile pastorale a mocanilor, ama și reprezentarea idintitară a ceangăilor ditu zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează tru un4 casă cari easti monument istoric, atestată documentar tru anul 1543. Tru cadrul a expoziției permanente, puteț s’vidiţ cum băna oamiñilli ditu atelu kiro, ţi zănăţ avea, cari era isnăhili a lor, cari erau instalațiile tehniţi pi cari li-adrară. Va s’vidiţ, tutunăoară, un spațiu di bănaticu și costume tradiționale. S-băgă accent pi scutearea tu vidială a multiculturalitatillei aliştei zonă Săcele pritu reprezentarea sugestivă a unei lumi comune emu a mocanilor emu a ceangăilor.
La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea, aflămu ună reprezentare a comunităților mixte a românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov: Suntu reprezentate zănăţli, isnăhili, adiţli, locărli di banaticut. Sumliniedz că muzeul poartă numa a folcloristului Gheorghe Cernea. Easti ună personalitate a zonei, cari publică impresionante culeadziri folcloristiţi. Patrimoniul a muzeului easti yilia a cercetărilor sistematice realizate di colectivul muzeului tru añilli di existență. Aesti colecții s-adunară, tru dzăţ di añi, anvărliga a unui ñiedzu di piese valoroase adunate nica ditu ahurhita a secolului al XX-lea di colecționari pasionați.”
Nă duţemu ninti vizita și agiundzemu tru nai ma nou muzeu cari funcționează sum egida Muzeului di Etnografie. Aestu easti dişcllisu după revoluția contra a regimului comunist ditu România și ari numa di Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:
Easti un muzeu di colecție cu specific unic tru România. Tematica a lui reprezintă ună incursiune tru istoria urbană a Brașovului. Muzeulu ari scamnulu tru ună casă multu veaclle, cari ntră tru lista monumentelor istorice tru anul 2004. Ea fu atestată arheologic nică ditu secolele XIII-XIV și fu znuita tru anul 1566. Va s’vidiţ tru izbă niscăte ancadramente ditu keatră, di uși și firidz, cari fură scoasi tu vidiala cu ucazea a znuerloru ditu aestu kiro şi datate ditu anul 1566. Casa fu amenajată ta s’yilipsească lucărlu a nicukirloru, prămătefţă avuţ, patricieni. Casa eara până tu inşita a secolului al XIX-lea a familiillei Closius. Membrii alistii familii featiră parte ditu elita sașilor brașoveni și avură funcții importante tru conducerea casabalui. Familia băna la protlu patomatu, iar, la parter, spațiul era datu cu niki a prămătefţăloru herari, pr4mătefţăloru cu acăţarea a pescului, vasi halcumă.”
Tru tute aesti spații, s’organizeadză totna expoziții și evenimente. Ase, planificându-vă ună vizită tru un ditu aesti muzee, puteț s’aveţ ună surpriză multu mşeată. Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov:
Avem tru pregătire ună expoziție temporară multu mşeată: Icoane ditu sud-estul Transilvaniei”. Va s’dişcllidă tu bitisita a meslui aprilu și va s’hibă dişcllisă pănă tru cirişaru la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. Tutunăoară, la Muzeul Civilizației Urbane, avem ună altă expoziție reprezentativă Costumele junilor şi strañîli românești ditu Șcheii Brașovului” cari vas’dişcllidă tu bitisita di apriiuru, ahurhita di mai. Programul acțiunilor culturale ditu anul 2022 easti idyea vutu cumu aţelu ditu anilli tricuț și ari multi proiecte și expoziții temporare. Aducu aminti tora Jucării, păpuși și jocuri”. Va s’hibă ună surpriză multu mşeată tutu la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Yini diapoa și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, ama și multe alte surprize pe cari va li hăbărisimu di cu kiro. Tamamu tora ninti di sărbătorile a Paștilui ndreapsimu un singiru di ateliere cu elevllii ditu judițul Brașov di pictură pe lemn, la cari eara viniţ s’nă ndrupască masturlli populari. Vremu ca, pritu ahtări acțiuni, s’alăsămu ti bărnurli yinitoari prica a noastă ahătu avută.”
Tru fiecari muzeu ari și una carte di impresii. Pricunuştearea tră gaeretea niacumtinată ti s’valorifica patrimoniul avutu a aluştoru muzee poate s’hibă vidzută tru frăndza a aluştoru cărță di impresii. Vizitatori ditu tuţ kiuşeadzlli a lumillei apreciadză emu exponatele emu și evenimentele organizate.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
