Judeţulu Bihor, multicultural şi multietnic
Nâ duţim azâ cătră vestul a li Românie, spri graniţa cu Ungaria, tru judeţulu Bihor. Cu reşedinţa di judeţ la Oradea, un câsâbă situat la unâ distanţă aproapea isa di Viena, Praga sau Bucureşti, întregulu judeţ Bihor easte destinaţia ideală trâ aţel’i care vor să veadă un cu diaver spectacol multietnic. Comunităţâle minoritare di maghiari, ghirman’i, italian’i sau slovaţ conv’iuţuiescu, bâneadzâ deadun în armonie, prezentânda a turiştilor frâmturi di istorie, ama şi tradiţii şi arădz, pri-tru evenimente organizate anual în hori şi tru câsâbadz.
Daniel Onea, 03.07.2015, 21:06
Nâ duţim azâ cătră vestul a li Românie, spri graniţa cu Ungaria, tru judeţulu Bihor. Cu reşedinţa di judeţ la Oradea, un câsâbă situat la unâ distanţă aproapea isa di Viena, Praga sau Bucureşti, întregulu judeţ Bihor easte destinaţia ideală trâ aţel’i care vor să veadă un cu diaver spectacol multietnic. Comunităţâle minoritare di maghiari, ghirman’i, italian’i sau slovaţ conv’iuţuiescu, bâneadzâ deadun în armonie, prezentânda a turiştilor frâmturi di istorie, ama şi tradiţii şi arădz, pri-tru evenimente organizate anual în hori şi tru câsâbadz.
A unui turistu care nâ viziteadză putem sâ-l’i prezentăm toate culturile existente în zonă, spune Szabo Jozsef, consilier local UDMR, municipiul Oradea. El dzâse: Minorităţâle conviuţuiescu, bâneadzâ deadun. Atractivitatea a câsâbălui Oradea şi a judeţului Bihor easte tamam di aestu lucru. Putem sâ zburâm dispre ţităţ şi mănăstiri. Easte important ca turistul să ştibă că easte într-unâ zonă nu maşi bogată di punctu di videare a multiculturalismului, ama şi a ofertilor turistiţe. Cathiunâ minoritate are unâ istorimâ aparte, cathiunâ are unâ ligătură streasă cu istoria şi cultura pi care li înviţară di la pâpân’i şi, prin tradiţii, are unâ streasă ligătură întră etnii. Ţitatea a câsâbălui Oradea easte unâ bineaie, unâ casă importantă. Easte într-un şantier tora şi mai dureadză amuşi până cându va să si veadă aşi cum nâ dorim, cum nâ avem dor, ama atractivitatea easte tru faptul că are unâ istorie ahoria. Ved un v’initor multu ghine conturat tru aţea ţi mutreaşte turismul rural. Pri nângă municipiul Oradea, care arămâne un chentru istoric, zonile rurale a judeţului Bihor pot să atagă mulţâ turişti. M’i si pare că zona di nord a câsâbălui Oradea poate să atragă turişti care vor să achicâsească care easte tradiţia a v’inului di-tru zona a Valil’ei a Ierului. Aaoaţe cathiună gazdă are barim treie, patru izbe. Numirulu a izbelor îl depăşeaşte pi aţel a casilor şi tradiţia aesta poate s-hibâ accentuată pri-tru proiectile europeane în domeniul a turismului rural.”
Elena Koting easte profesoară di limbă ghirmană tru Palota, la 15 km di Oradea şi recomandă a tutulor unâ vizită tru hoara isihâ şi retraptâ di la mardzina di vestu a Româniil’ei. Ea dzâse: Aţistă hoară easte un muzeu v’iu. Easte format di dauă strădz, dispuse în formă di cruţe. În locul a încruţil’iaril’ei a luştor strădz, m’ilgioca, există unâ bâsearică multu muşată. Şi bâsearica are formă di cruţe, şi pi dinafoară şi pi dinuntru. Bâsearica du adratâ tru 1820 şi construcţia si finaliză tru 5 an’i. Easte interesant di videare cum aţel care u construi are tim’isită unâ simetrie. Bâserica are năuntru 25 di metri lundzime, lărdzime şi analtă. Hramulu a bâsearicâl’ei easte Sf. Anton di Padova. Slujbile si ţân în limba maghiară, ama şi tru limba ghirmană. Tru hibă ţi vineri dicseara şi tru ultima duminică a mesului avem slujbă în limba ghirmană.”
Illyes Lajos, viceprimarulu a municipiului Salonta, recomandă vizitarea Muzeului Memorial “Arany János”, adrat tru aţea mai veacl’ea casă a căsăbălui, unâ construcţie medievală, declarată monument istoric şi vizitată di piste 10.000 di turisti anual. Aesta poartă numa a marilui poet maghiar Arany János (1817-1882), născut la Salonta. Tot Salonta poate sâ hibă şi paradisulu a cicliştilor. El dzâse: Tru câsâbălu Salonta are unâ pistă di biciclişti care leagă România di Ungaria. Ţel’i di-tru Ungaria pot sâ agiungă tru Salonta cu bicicletă. În Salonta există 14 km di piste di biciclete, a cure lundzime creaşte în mod constant. Lucrăm la eale şi tora. Ieşinda di-tru Salonta pri pista di biciclişti, putem să videm un parc di bizoni aduşi din America şi criscuţ aoaţe. În Salonta poate să si practica, tutunâoarâ, echitaţia sau pot sâ si facă priimnări cu atelaje trapte di cal’i. Există ună tradiţie a îngrijiril’ei a calului tru Salonta, dreptu trâ care organizăm concursuri internaţionale. Avem un punct di informare turistică în chentrul a câsâbălui. Cilimean’il’i care agiungu în Salonta pot sâ participă la diverse activităţ. Di exemplu, pot să înveaţă zânăţ artizanale ca împletitura di pal’ie, unâ ocupaţie multu veacl’e şi di mare tradiţie tru câsâbadzâl’i di câmpie.
În Oradea, va să aflaţ aţel ma marile ansamblu baroc di pi teritoriul a Româniil’ei: Bâsearica Romano-Catolică. Mutată întră an’il’i 1752-1780, lo tru anulu 1991 tesea di basilica minor di la Papa Ioan Paul al II-lea şi mulţâ dzâsiră că easte ună di aţeale mai muşatile baziliţ din Europa. Hiinda la graniţa cu Ungaria, ţel’i ma mulţâl’i turişti care trec pri-tru aţist chentru diecezan v’in din Ungaria. Ama, spune Lakatos Attila, ghid turistic a diecezâl’ei, într-un procentu tut ma mare, v’in vizitatori di-tru Austria şi Ghirmănie, în paralel cu un fenomen care si faţe şi în Transilvania. El dzâse: Numirulu a turiştilor ghirman’i easte pi creaştire şi avem şi tot mai mulţâ oaspiţ din Polonia. Easte unâ surpriză şi trâ noi. Într-ună primă fază, amuşi doi an’i, arhiusim să monitorizăm. Impresiile suntu surprinzător di bune, avânda în videare că, tru ultimulu decheniu, nu si-are depusă un efort multu mare trâ a faţire marketingul a luştor monumente. Ama turiştil’i sunt impresionaţ din start că agiungu la ţea ma marea bâsearică barocă din România, ţel mai marile complex rezidenţial , un baroc foarti elegant, în stil vienez, aţea ţi are succes în lumea turistică. Amuşi doi an’i si-are organizată un chentru turistic a diecezâl’ei a noastră şi vrem să asiguripsim ghidaje tru aproapea iţe limbă di circulaţie internaţională: ghirmană, engleză, italiană, franceză, ama şi maghiară. Catedrala şi complexul di monumente pot sâ hibâ vizitate fără niţe un pâră. Singurulu loc în care si plăteaşte intrarea, 7 lei, easte la tezaurulu a catedralâl’ei, iunde easte colecţia muzeală. Easte ună colecţie impresionantă di artă barocă şi di secol XIX. Aţiasta poate să hibă vizitată iţe dzuâ, întră oarile 8.00 -17.00, mai puţân dumânica.”
Tru mesulu alonar urmează în Oradea un festival a artiştilor suflători, apoia un festival a trupilor di şansonete. Tru mesulu augustu, spri bitisită, ninca di-tru 2008, si organizeadză ună caravană a florilor, printr-un parteneriat cu autorităţâle din Debrecin. Di menţionat si hibă şi Teatrulu di Veară, ţi si desfăşoară într-unulu di bastioanile renovate a ţitatil’ei, un evenimentu la care sunt invitaţ actori a comunităţâlor minoritare.
