Gorj (Concursu 85 di an’i)

RadioTour: Azâ faţim călătorie tru partea sud-vestică a Româniil’ei, ma exactu în Gorju, judeţ care oferă numiroase posibilităţ di treaţire a chirolui adgh’e.

Zona muntoasă di-tru partea di nordu a judeţului, cu multe piştirei şi cascade di apâ, fu punctul di chinesire trâ dezvoltarea unui nou tip di turismu în România, turismul di aventură. Ma că si aveţ dor trâ unâ vacanţă mplină di nipruevidzut, fără limită di ilichie, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehniţe prealabile, tru Gorju vă aşteaptă instructori calificaţ care va sibâ călăuzl’i a dumnil’lor a voastre într-unâ experienţă di niagârşire. Sabin Cornoiu, directorul a serviciului public Salvamont Gorj, nâ prezintă oferta trâ turismu di aventură.

El dzâse: Tru ultimil’i dzaţe an’i, tru munţâl’i di-tru judeţul Gorju si dezvoltarâ multe activităţ di turismu di aventură. Aţel ma cunoscutlu şi mai solicitatlu di cătră turişti easte raftingul, unâ activitate ţi are mare succes în România şi, spre bucuril;ia şi haraua noastră, Jiulu confirmă că easte ţel mai atractivlu arâu trâ raftingu di agrementu din ţară, din România. Tut în Gorju avem dauă m’il’e di piştirei, dauă di eale suntu amenajate trâ publicul mare, ama ndauâ di eale suntu incluse în programile di vizitare di turismu di aventură. Putem sâ zburâm şi di canoeing şi cascade di apâ, unâ activitate nauă tru turismul di aventură din România, unâ activitate ahoria, iu totul si desfăşoară ca într-un parcu acvatic, cu diaforia că aoaţe cadrul easte natural. Easte unâ activitate cu succes la public şi care si desfăşoară multu ghine tru meşl’i di veară cându apa easte caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturismu, alpinism, escaladă, avinătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 di activităţ ţi pot sâ si desfăşoarâ tru judeţul Gorju.”

Puteţ sâ treaţiţ momente di niagârşire tru pareie, însuţâţ di instructori autorizaţ şi ofelosinda echipamente specifiţe bâgate la dispoziţie di operatoril’i turistiţ. Preţul a unei dzuâ di aventură acaţâ di la 80 di euro şi poate sâ agiungâ la 200 di euro, ţi aspindzurâ di dimensiun’ile a grupului.

Ma că aventura nu vă faţe cu ocl’iul şi nu vâ greaşte, puteţ să faţiţ tot în Gorju un periplu cultural, priimnare, alegânda să vizitaţ câsâbălu Târgu Jiu, loclu di baştină, di orighinâ, a părintelui a artâl’ei modernâ, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi di la Târgu Jiu, cunoscut şi sum numa di Ansamblul monumental di la Târgu Jiu, easte un omagiu adus a eroilor cădzuţ în timpul a Primului Polim Mondial, proiectat şi construit di Brâncuşi. Ansamblul si tinde pi unâ axă est-vestu care traversează politia, şi acaţâ di la mealul a Jiului, din parcul municipal iu si află lucrările di cheatră, “Measa Tăţearil’ei”, “Aleea a Scamnilor” şi “Poarta Bâşearil’ei”, continuânda cu “Calea Eroilor”, pi care si aflâ Bâsearica Sfinţii Apostoli, şi agiungânda ca cipit pri-tru Coloana fără bitisitâ, di fontă alămită şi cileche, anălţată tru mesea, nolgica, di un promontoriu.

“Measa Tăţearil’ei” easte lucrată tru calcar şi reprezintă measa di naintea a confruntaril’ei cu bătălia la care urmeadză să participâ combatanţâl’i. Timpul easte misurat simbolic cu clepsidrile-scamne ţi suntu anvârliga di measâ.

“Poarta Bâşearil’ei”, adratâ di travertin, easte poarta pri-tru care si faţe treaţirea spre unâ altă banâ. Motivul a bâşearil’ei, prezentu pi sturil’i a poartâl’ei, poate sibâ interpretat şi ca ochl’il’i care mutrescu cătră interior.

“Coloana fără bitisitâ” sau a sacrificiului infinit”, considerată di cătră criticul di artă Sydnei Geist punctul di cipit a artâl’ei modernâ”, reprezintă ca dialithea un testamentu spiritual” a artistului, un adevărat axis mundi, cu scupolu canda să ndrupascâ tru eta etilor cubeulu a ţerului. Analtă di 29,33 m, easte constituită di 17 module romboidale di fontă.

Ansamblul fu inaugurat la data di 27 octombrie 1938 şi va sâ agiungâ obiectiv UNESCO tru anul 2014.

În cursul a unei vizită tru Gorju, puteţ să vă dânâsiţ şi la ndauâ mănăstiri (ortodoxe), unile di eale adrate cu sute di an’i ninte. Mănăstirea Polovragi si aflâ în partea estică a judeţului Gorju, iara construcţia sa arhiusi tru anul 1505 şi fu bitisitâ tru an’il’i 1699-1700, în timpul a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem sâ menţionăm şi mănastirea Tismana, a cure construcţie arhiusi în secolul al 14-lea, bâsearica di nuntru hiinda anvârligatâ di muri anălţâ. Specific aţistei mănăstire easte culoarea di fundal a stizmilor, preparată după unâ reţetă necunoscută azâ, ama care poartă numa di “roşu di Tismana”. Apoia, mai easte şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea tru defileulu a Jiului.

Tra sâ puteţ s-vâ hârâsire di tute aeste tentaţii agiundze să participaţ la concursul Radio România Internaţional 85 di an’i di radio”.

13.iun.2013

Autori: Ana-Maria Cononovici/Ştefan Baciu

Armânipsire: Hristu Steriu

Ana-Maria Cononovici, 12.06.2013, 18:08

RadioTour: Azâ faţim călătorie tru partea sud-vestică a Româniil’ei, ma exactu în Gorju, judeţ care oferă numiroase posibilităţ di treaţire a chirolui adgh’e.

Zona muntoasă di-tru partea di nordu a judeţului, cu multe piştirei şi cascade di apâ, fu punctul di chinesire trâ dezvoltarea unui nou tip di turismu în România, turismul di aventură. Ma că si aveţ dor trâ unâ vacanţă mplină di nipruevidzut, fără limită di ilichie, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehniţe prealabile, tru Gorju vă aşteaptă instructori calificaţ care va sibâ călăuzl’i a dumnil’lor a voastre într-unâ experienţă di niagârşire. Sabin Cornoiu, directorul a serviciului public Salvamont Gorj, nâ prezintă oferta trâ turismu di aventură.

El dzâse: Tru ultimil’i dzaţe an’i, tru munţâl’i di-tru judeţul Gorju si dezvoltarâ multe activităţ di turismu di aventură. Aţel ma cunoscutlu şi mai solicitatlu di cătră turişti easte raftingul, unâ activitate ţi are mare succes în România şi, spre bucuril;ia şi haraua noastră, Jiulu confirmă că easte ţel mai atractivlu arâu trâ raftingu di agrementu din ţară, din România. Tut în Gorju avem dauă m’il’e di piştirei, dauă di eale suntu amenajate trâ publicul mare, ama ndauâ di eale suntu incluse în programile di vizitare di turismu di aventură. Putem sâ zburâm şi di canoeing şi cascade di apâ, unâ activitate nauă tru turismul di aventură din România, unâ activitate ahoria, iu totul si desfăşoară ca într-un parcu acvatic, cu diaforia că aoaţe cadrul easte natural. Easte unâ activitate cu succes la public şi care si desfăşoară multu ghine tru meşl’i di veară cându apa easte caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturismu, alpinism, escaladă, avinătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 di activităţ ţi pot sâ si desfăşoarâ tru judeţul Gorju.”

Puteţ sâ treaţiţ momente di niagârşire tru pareie, însuţâţ di instructori autorizaţ şi ofelosinda echipamente specifiţe bâgate la dispoziţie di operatoril’i turistiţ. Preţul a unei dzuâ di aventură acaţâ di la 80 di euro şi poate sâ agiungâ la 200 di euro, ţi aspindzurâ di dimensiun’ile a grupului.

Ma că aventura nu vă faţe cu ocl’iul şi nu vâ greaşte, puteţ să faţiţ tot în Gorju un periplu cultural, priimnare, alegânda să vizitaţ câsâbălu Târgu Jiu, loclu di baştină, di orighinâ, a părintelui a artâl’ei modernâ, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi di la Târgu Jiu, cunoscut şi sum numa di Ansamblul monumental di la Târgu Jiu, easte un omagiu adus a eroilor cădzuţ în timpul a Primului Polim Mondial, proiectat şi construit di Brâncuşi. Ansamblul si tinde pi unâ axă est-vestu care traversează politia, şi acaţâ di la mealul a Jiului, din parcul municipal iu si află lucrările di cheatră, “Measa Tăţearil’ei”, “Aleea a Scamnilor” şi “Poarta Bâşearil’ei”, continuânda cu “Calea Eroilor”, pi care si aflâ Bâsearica Sfinţii Apostoli, şi agiungânda ca cipit pri-tru Coloana fără bitisitâ, di fontă alămită şi cileche, anălţată tru mesea, nolgica, di un promontoriu.

“Measa Tăţearil’ei” easte lucrată tru calcar şi reprezintă measa di naintea a confruntaril’ei cu bătălia la care urmeadză să participâ combatanţâl’i. Timpul easte misurat simbolic cu clepsidrile-scamne ţi suntu anvârliga di measâ.

“Poarta Bâşearil’ei”, adratâ di travertin, easte poarta pri-tru care si faţe treaţirea spre unâ altă banâ. Motivul a bâşearil’ei, prezentu pi sturil’i a poartâl’ei, poate sibâ interpretat şi ca ochl’il’i care mutrescu cătră interior.

“Coloana fără bitisitâ” sau a sacrificiului infinit”, considerată di cătră criticul di artă Sydnei Geist punctul di cipit a artâl’ei modernâ”, reprezintă ca dialithea un testamentu spiritual” a artistului, un adevărat axis mundi, cu scupolu canda să ndrupascâ tru eta etilor cubeulu a ţerului. Analtă di 29,33 m, easte constituită di 17 module romboidale di fontă.

Ansamblul fu inaugurat la data di 27 octombrie 1938 şi va sâ agiungâ obiectiv UNESCO tru anul 2014.

În cursul a unei vizită tru Gorju, puteţ să vă dânâsiţ şi la ndauâ mănăstiri (ortodoxe), unile di eale adrate cu sute di an’i ninte. Mănăstirea Polovragi si aflâ în partea estică a judeţului Gorju, iara construcţia sa arhiusi tru anul 1505 şi fu bitisitâ tru an’il’i 1699-1700, în timpul a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem sâ menţionăm şi mănastirea Tismana, a cure construcţie arhiusi în secolul al 14-lea, bâsearica di nuntru hiinda anvârligatâ di muri anălţâ. Specific aţistei mănăstire easte culoarea di fundal a stizmilor, preparată după unâ reţetă necunoscută azâ, ama care poartă numa di “roşu di Tismana”. Apoia, mai easte şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea tru defileulu a Jiului.

Tra sâ puteţ s-vâ hârâsire di tute aeste tentaţii agiundze să participaţ la concursul Radio România Internaţional 85 di an’i di radio”.

13.iun.2013

Autori: Ana-Maria Cononovici/Ştefan Baciu

Armânipsire: Hristu Steriu