Giudețlu Bacău: Cultură, Pisti, Fisi, Sănătati

Daniel Onea, 26.05.2021, 15:17

Nă dănăasimu adză tru apirita ali Românie, tru giudețlu Bacău. Brandul turistic ali aiştei reghiuni easti “Cultură, Pisti, Fisi, Sănătati”. Romulus Dan Busnea, inspector di speţialitate la Serviciul public gidețeanu tră promovarea-a turismului și coordonarea-a lucurlui di salvamontu Bacău, ditu subordinea-a Consiliului Giudețeanu Bacău, nă pripuni s-nă ahurhimu priimnarea ditu muniţipiul Bacău, reședința di giudețu.

“Tră un tur şcurtu a căsăbălui, va s-aducu aminti casili memoriali a pictorlui Nicu Enea și poețloru Vasile Alecsandri, ţi easti tru lucărlu di znueari, și George Bacovia. Aeastea suntu locurli di nkisită ti iţi priimnari băcăuană culturală. Avemu nica și un altu şingiru di obiectivi di mari sinferu, cata cum ansamblulu a Curtillei Domnești, cari ancurilleadză Bisearica Precista, anălţată di Alexăndrel, hillilu a domnitorlui român Ștefan Cel Mare, armăsăturli a Curtillei Domnești, Complexul Muzeal Iulian Antonescu, cari apănghiseaşti multi năutăţ arheologhiţi, Muzeulu di Artă, cari adună multi opere di artă. Tutunăoară, Observatorlu astronomic Victor Anestin easti dişcllisu ti atelli cari voru s’cunoască Universul, după ţi fu znuitu și modirnizatu, a deapoa Complexul Muzeal di Științili a Naturăllei Ion Borcea easti atelu ţi adună tru săllurli cu diaporame și vivariu, a născăntoru exponate ţi yilipsescu flora, cişitili, ama și cercetărli a biologilor facultatillei di specialitate ditu cadurlu a Universitatillei Vasile Alecsandri. Tutunăoară, tru ţentrul a căsăbălui Bacău, s’analţă muşeata Catedrală ortodoxă Anălțarea-a Domnului, tru aestu kiro easti a patra ditu Europa ca mărimi ditu cultul ortodoxu, ama și Catedrala romană-catolică Sămţălli Petru și Pavlu, dauli adrati după 1990.”

Tut tru ţentrul a căsăbălui pot s’hibă vidzuti Pălatea Administrativă a giudeţlui, construcție monumentală bitisită tru anlu 1891 și Pălatea Mărăști, scamnul di adză a Teatrului Municipal Bacovia, casă ţi fu data tră ufiliseari tru anlu 1929.

Romulus Dan Busnea, ghidlu nostru di ază, nă pripune s’nidzemu ninti cu priimnarea tru giudețlu Bacău mardzina di Valea-a Trotușului.

“Nkisimu ditu ascăpitata-a giudeţlui Bacău, ditu comuna Ghimeș-Făget. Tru gura-a paslui Ghimeș ditu Munții Ciucului, va nă andămusimu cu atelu di ma ninti locu di yimbruki di la sinurlu a imperiului austro-ungar, arm4săturli a Titatillei Rákóczi (1626). Tutunăoară, Muzeulu Feroviar Ghimeș-Făget apănghiseaşti ună colecție di piese ditu 1885 până adză. Aoa nica potu s’hibă vidzut și Complexul memorial di Kontumac, di pi Măyula Biliboc, anaparti di Titatea Rákόkzi, monument adratu ti adutearea aminti a eroiloru locali ţi ş-deadiră bana tru ateali dauă polimi mondiali. Ma s-vreţ s-vă hărsiţ cu cu produse și măcări autohtone, puteț s-vă dănăsiţ la dukeanea specializată ditu localitati, ună cadealihea expoziție cu digustarea di produsi montani, marcă nreghistrată.”

Agiundzemu tu căsăbălu Comănești, iu prota muşuteaţă easti Ansamblulu a pălatillei Ghika-Comănești, adză Muzeulu di Etnografie și Artă Contemporană Dimitrie Ghika-Comănești, un monumentu istoricu di sinferu naționalu.

Romulus Dan Busnea, di la Serviciul public giudețeanu tră promovarea-a turismului Bacău:

“Nolgica di unu parcu multu muşeatu s-analţă casa pălatillei, adratu tru stilul baroc târdziu, di masturi italieni, cari adună 22 di udadz mări, ndrepţă pi dauă patomati, ctitor hiinda Nicolae Ghica-Comănești, iara arhitectu, Albert Galleron, aţelu cari proiectă casa-a Ateneului Român, ama și atea-a Bănc4llei Națională. Tru viţinata a p4latillei easti Gara Comănești, altu monumentu istoric construit tru 1889 di inginerlu Elie Radu, tru kirolu al Dimitrie Nicolae Ghica, după proiectul a arhitectului italian Giulio Magni. Comănești nica putemu svidemu Mirminţălli Internaționalli a Eroilor ditu Primlu Ploimu Mondial. Aoa avem căbilea ta s-nă priimnămu pi ndauă trasee turistiţi montane, nica ş-cu biţicleta. A deapoa, tutu Comănești, cathi anu, s-ţăni Festivalu di adeţ și arădz străauşeşti, ţi nu ari preaclle tru România, anvărliga di 30 di andreu, unu di nai cama di simasie evenimenti locali, ţi u ţăni tu bană adetea unică tru lumi cu numa Gioclu a Ursăllei.”

Ma s-hibă di nu alidzeţ s-vă priimnaţ pritu multili trasee montani ditu zonă, tră discurmari și sportu puteț s-vă dănăsiţ la Centrul di agrementu Trotuș-Ionuț Iftimoaie, mardzina di arăulu Trotuș, tu notulu di Parcul Ghika. Deapoa, aproapea di Comănești, ari ună stațiune turistică di sinferu național Târgu Ocna.

Romulus Dan Busnea: “Easti mardzina di mealurli a arâului Trotuș și easti lugursită unu cadelihea Salzburg românescu. Stațiunea ș-amintă numa pritu ndauă recorduri la nivel național, hiinda primlu și maş elu ţentrulu di exploatari a sarillei ditu Moldova, aoa hiinda prima sondă di foraju mecanic ditu România și a treia ditu lumi. Tutu Târgu Ocna easti primlu funicular ditu văsilie, adratu di inginerlu Anghel Saligny. Stațiunea ari nai ma marli numiru di băseriţ raportatu la numirlu di bănători, aestea hiinda arădăpsiti pi trei niveluri: la cota 0, la 240 m ahăndusimi, tru inima a minăllei di sari Trotuș, ama și la 560 – 600 m altitudini ningă monumentul di pi Muntili Măgura.”

Ună altă stațiune turistică di sinferu național, ţi easti aproapea cu numa Perla a Moldovălleiei, easti Slănic Moldova. Romulus Dan Busnea, di la Serviţiul public giudețeanu tră promovarea-a turismului Bacău:

“Easti nai ma veaclle stațiune balneoclimaterică ditu Moldova, cunuscută nica ditu 1840, când stațiunea alănceaşti ti prota oară tu harta administrativă ali Moldovă, cu numa di ,,Feredeiele a Slăniclui”. Aoa vă pripunem s-vă dănăsiţ la ateali 20 izvuri di api minerali, ama s-videţ și parcul a stațiunillei, iu va s-videţ Pavilionlu di Muzică, adratu tru stil Art Nouveau, iu la 24 di alunaru 1889, compozitorlu George Enescu, gheniul a muzicăllei românești, cântă tră prima oară dinintea a publiclui tu numiru mari ţi eara la tratamentu tru stațiune, cându niţi nu avea umplută nauă añi. Tru parc ari nica şi Cazinoulu, construcție monumentală tru stilu baroc, cu elementi di stilu neoromânescu, adratu tru 1894, di agiumsi s-hibă protlu cazinou ditu România.”

Tră ma multi hăbări puteț s-discărcaţ ditu Google Play și App Store aplicația tră dispozitivi mobile Visit Bacău, un proiectu al Consiliului Județean Bacău. Puteț s-aflaţ multu ma lişoru muşuteţli culturali și istoriţi a giudeţlui și puteț s’nkisiţ pi unu di ateali nauă trasee turistiţi montani marcati și omologati, hiinda ghidaț di coordonatili GPS nucărcati tru aplicație. Idyealui, informații practiţi și cama pi largu mutrindalui obiectivili turistiţi va s-aflaţ și pe site-ul turism-bacau.ro

Autoru: Daniel Onea

Armânipsearea: Taşcu Lala