Delta a li Dunăre

Aflată ţea mai marea parte a l’ei în Dobrogea, reghiune di-tru sud-estul a Româniilei şi parţial în Ucraina, Delta a li Dunări are intrată în patrimoniul UNESCO tru 1991 şi easte considerată rezervaţie a biosferâl’ei, la nivel naţional. Aflăm ază cum si preziintă tru 2018, di punctu di vedaere turistic, destinaţia Delta a li Dunări.

Daniel Onea, 17.03.2018, 21:29

Aflată ţea mai marea parte a l’ei în Dobrogea, reghiune di-tru sud-estul a Româniilei şi parţial în Ucraina, Delta a li Dunări are intrată în patrimoniul UNESCO tru 1991 şi easte considerată rezervaţie a biosferâl’ei, la nivel naţional. Aflăm ază cum si preziintă tru 2018, di punctu di vedaere turistic, destinaţia Delta a li Dunări.

Cătălin Ţibuleac, preşedintile a li Asociaţie di managementu a destinaţilei turistică Delta Dunării, exigh’iseaşte câţe destinaţia noastră si adreseadză a tutulor categoriilor di turişti. Unicitatea easte dată ahât di multiculturalitate, cât mai ahoria di biodiversitate. Judeţulu Tulcea easte reprezentat di 16 minorităţ. Cathe-ună di eale are specificulu a lei şi contribuie cu ună multitudine di tradiţii şi di arădz. Ţânirea/Păstrarea a naturâlei easte esenţială trâ tot aţea ţi si dzâţe turismul şi accesarea a luştui pi toate categoriile. Mi refer şi la turismul di aventură şi la turismul di relaxare/discurmare. Easte multu importantu avânda în videare că judeţulu Tulcea, Dobrogea di nordu, Delta a li Dunări, oferă condiţii trâ practicarea a tutulor formilor di turismu. Di la turismu di munte tru Rezervaţia Munţâl’i a Măcinului, turismu pi litoral, pi braţulu Sulina, Sfântu Gheorghe, în Gura Portiţei.”

Tru Delta a li Dunări există trasee ghine stabilite pi care putem să li parcurdzim la bordul a unui hotel plutitor/ţi alunchiuşiră pi apă tra să si poată să exploreadză ună suprafaţă cât mai mare. Aeste vase respectă toate normile ţi suntu pi puteare/în vigoare, avantajulu faţă di cazarea la ună pensiune standard hiinda că si parcurdze un traseu. În general, administratoril’i a hotelurilor plutitoare discută cu grupurile di turişti şi îl’i întreabă ţi vor să veadă. Cătălin Ţibuleac, preşedintile a Asociaţilei di managementu a destinaţil’ei turistică Delta a li Dunări. Totâna/dipriună aeste hoteluri plutitoare di pi pampore au reprezentată atracţia. Practic, hotelul intră şi arămâne în Deltă îndauă dzâle. Ama nu suntu interesante maşi hotelurile plutitoare. Mindiţ-vă că sunt complexuri turistiţe, pensiun’i agroturistiţe care oferă condiţii di cazare multu bune. Reacţiile suntu în general pozitive. Turistul caftă, în general, predictibilitatea a sejurului. Avem s-faţim lucru şi di aoa şi ninte, ama easte importantu ca dezvoltarea turistică să si facă în paralel cu protejarea a Deltâl’ei a li Dunări. Îl’i invităm pi tuţ să viziteadzâ Delta a li Dunări şi Dobrogea di nordu şi am curaj să spun că tru an centenar (la sărbătoare di 100 di an’i) si poartă Delta.”

Cu agiutorulu a multora di pachetile turistiţe tru Delta a li Dunări si recomaandă vizitarea localităţâlor Mila 23, localitatea iu easte amintat campionulu olimpic a li Românie la caiac canoe, Ivan Paţaichin, şi Sulina, un câsâbă cu muzee şi bâseriţ muşate şi cu un chimitir multiconfesional care aduţe aminte perioada di prosperitate a ţilui mai di apirită câsâbă a Uniunil’ei Europeană. Un altu obiectiv di interes turistic easte Pădurea Letea, ţea mai veacl’e rezervaţie naturală din România, ţi are intrată sum atenta observaţie a oamin’ilor di ştiinţă ninca di-tru 1930. Ciprian Enea, consultant turismu, bagă ama accentu şi pi patrimoniul uman, pi tradiţii şi pi adeţ. Delta a li Dunăre easte, di punctul a nostru di vedeare, ţea mai muşată destinaţie di aestă turlie din Europa. Avem pachete minduite ahtare turlie încât să satisfaţim toate categoriile di public, di la mutritoril’i di paseri aripitate până la familiile cu cilimean’i ică senioril’i care v’in să si relaxeadză şi să si bucură/hârâsească di atmosfera specifică a deltâl’ei. Bâgăm accentu multu di multu pi fise, adeţ şi tradiţii. Până tru sone, zburâm di biodiversitate tru rezervaţia Delta a Dunăril’ei tru care cadrulu natural si împilteaşte cu tradiţiile lipoveneşti, ucraineane, turţeşti, româneşti şi nu maşi! Di-tru aestă zonă unică la nivel european.”

Iatu şi ună ofertă di vacanţă! Si toarnă la microfon Ciprian Enea. Un sejur di ţinţe dzâle, care include patru nopţâ di cazare la hotelurile a noastre di trei şi di patru steale di-tru Uzlina şi Murighiol, transportul cu autocarulu din Bucureşti la Murighiol, transferulu cu barca di la Murighiol la Uzlina şi demipensiune sau pensiune completă, tip bufet, acaţă di la 399 di lei di persoană. Pi misură ţi intrăm în sezon, preţurile agiungu la 699 di lei pentru meşil’i alonar şi augustu. Dinclo di aeste facilităţ, în cadrul a cluburilor di vacanţă respective, turiştil’i si mai hârâsescu di foc di tâbure, paramithe lipoveneşti, pischină trâ ascâldare priimnări opţionale cu barca. Aestea si fac ahât în principalele destinaţii: Sulina, Letea sau Sfântu Gheorghe, cât şi pi zona lacurilor, iu cuibureadză unile di aţeale mai interesantile specii di păsări aripitate di-tru aestă parte a Româniil’ei. Toate masile suntu în reghim bufet, folosim cama multu/în special produse locale, peaşte proaspit di-tru Delta a li Dunăre, atumţea cându sezonulu permite/alasă di poate sâ si facă aestu lucru. Oferim preparate lipoveneşti, preparate pri-tru care să si ofere a oaspiţâlor a noştri ună alimentaţie cât mai sănătoasă.”

Delta Dunăril’ei nu easte un loc fără evenimente destinate a turiştilor, spune Ciprian Enea. Sunt multe di multe evenimente care au loc în zonă, ama noi avem minduită un produs separat di aeste evenimente. Practic, di la Festivalul a borşului di peaşte, până la Festivalul di film independentu Anonimus, di la Sfântu Gheorghe, sunt concerte şi toate turliile di manifestări locale. Comunităţâle locale înveaţă să facă turismu şi evolueadză muşat pi aest segmentu. Înveaţă să-şi spună ahât tradiţiile cât şi disponibilitatea tra să hibă gazed/nicuchiri trâ oaspiţ di-tru toate parţâle din lume. Localniţâl’i, oamin’il’i a locului, au unâ turlie aparte pri-tru care îşi aşteaptă oaspiţâl’i. Sunt oameni aspri, gion’i, care ştiu cum funcţioneadză Delta Dunăril’ei, într-un cadru natural care prinde multu s-hibă respectat. Ama, cât suntu di aspri di aestu punctu di videare, tut ahât atât sunt dipiraţ şi ţi aşteaptă, şi di bune gazde când au lucru cu musafiril’i, cu oaspiţâl’i. V’in turişti din Canada, din Japonia, Italia, Spania, Israel. Cathiun ari aştiptări. În general, aştiptările nu maşi că si feaţiră (fură împlinite), că fură şi depăşite din perspectiva cadrului natural, a tradiţiilor, ama şi din perspectiva a serviciilor turistiţe oferite. Până ltru sone, easte un obiectiv di patrimoniu UNESCO, care nâ reprezintă şi nâ onoreadză tru tut aţel chiro, pi care mutrim să-l prezentăm mai diparte a oaspeţâlor a noştri cu tot ţie ari el mai bun, tra să lâ faţim ună vacanţă cât mai reuşită.”

Trâ unâ ofertă personalizată adresaţâ-vă tama tora a agenţiilor di turismu şi (pi)treaţiţ un sejur inedit tru ţea mai marea suprafaţă compactă di câlâmişte di pi glob. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu