(concursu Prahova) Drumul voievozilor

Li duţim ninte vizitile din cadrulu a concursului cu premii di la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Ana-Maria Cononovici, 24.01.2014, 22:27

Azâ va acâţăm pi Drumul voievozilor”, un traseu di promovare a obiectivilor istoriţe di-tru judeţulu Prahova. Ghid pi aestu drum i cale nâ easte Anca Baciu, secretar gheneral Asociaţia trâ promovarea şi dezvoltarea turismului Prahova. Ea dzâse:

Drumul voievozilor easte unâ cale turisticâ, trâ aţel’I cu mirachea a li istorie şi artă. Aoaţe turiştil’i pot sâ veadâ urme, toarâ a istoril’ei di-tru zona a Muntenil’ei, în zona Prahova, toarâ a existenţâl’ei umanâ tru aeste teritorii, urme a domn’itorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aoa pot sibâ aflate ruine, stizme surpate a bâseriţilor timil’usite di aeşti domnitori, palate, diverse monumente di arhitectură.”

Arhiusim vizita a noastră în localitatea Floreşti, situată tru partea di ascâpitatâ a judeţului Prahova, ocupânda unâ parte di aripidinile di sud a Carpaţilor şi care si întinde până în-tru zona di câmpie. Localitatea are ahândoase rădăţini tru istorie. Tru locurile di-a nvârliga, arheologil’i descoperirâ armâsâturi di cheramică romană şi monede (pâradz) cu prosuplu a ampiratului Traian. Ţi vizităm aoa nâ spune Anca Baciu:

Unulu di aţeale ma importantile obiective şi aţeale ma muşatile easte Palatulu M’iculu Trianon di la Floreşti, palatul Cantacuzino, construit di Gheorghe Grigore Cantacuzino, dzâs Nababul, adică avutulu, trâ nipoata sa Alice. Palatulu fu construit după modelul a Palatului Trianon din Franţa, cu toate cuceririle şi amintatiţile a tehnicâl’ei di-tru aţea epocă. Din păcate, cu pâreare di arău, palatulu easte zim’isit di treaţi a timpului, ama cara si agiundziţ în localitatea Floreşti va videţ că domeniul fu multu muşat la chirolu a lui.”

Proiectul a palatului eara a arhitectului Ion Berindey şi si inspira di-tru arhitectura a palatului M’iculu Trianon, situat în grădina a Palatului Versailles din Franţa. Palatul, cunoscut la arhiusitâ ca Palatul a Domniţâl’ei“, avea la parter 15 încăperi, udadz, di care unâ mare sală di onoare di 70 mp. Palatul easte construit di tuvlâ şi placat pi exterior cu travertin şi imită ca structură M’iculu Trianon, şi easte construit pi 3 nivele inegale (demisol, parter şi etaj), ama împrumută unâ parte di elementile a faţadâl’ei di la Marile Trianon. Aţeale dzaţe coloane neoclasiţe ţi ritmeadză faţada a palatului di la Floreşti suntu grupate tru pârecl’e, cu excepţia a extremilor, ca la Marile Trianon, care ama are şasisprâdzaţe coloane.

Pi nângă aţist edificiu adrat tru an’il’i 1910-1916, alte obiective ţi merită vizitate în zonă suntu: Bâsearica Adorm’irea Maicâl’ei a Domnului di Călineşti (1640), Bâsearica Sâmta Treime (1887) — pictată di Gheorghe Tătărăscu şi Cunachea Mavros Cantacuzino cu capela (1821-1825).

Pi calea Drumul voievozilor” descoperim locuri aproapea nicunoscute azâ, ama care giucarâ un rol important în istorie. Si toarnâ la microfon Anca Baciu, care dzâţe: Drumul easte proiectat să acaţâ di cătră Dâmboviţa spre Buzău, pi cursul a râului Cricov. Tru aţist moment drumul, cale treaţe pri-tru patru localităţ, iar la finalul a proiectului va sibâ optsprezece. Tora pot sâ hibâ vizitate obiective în Filipeştii de Târg, Filipeştii de pădure, Ariceşti Rahtivani şi Floreşti. Andauâ toarâ si mai aflâ şi în Ploieşti. Aeste tururi si fac în principal individual, tru cathiunâ localitate sunt are obiective marcate ca hiinda parte di Drumul Voievozilor, suntu obiective di-tru secolul XVIII, în gheneral, ama şi ma vecl’e, unile başi di-tru secolul XVI.”.

Descoperim aşi localităţ ţi poartă numile unor boieri român’i: localitatea Filipeşti aaduţe aminte familia di boieri Filipescu, Ariceşti-Rahtivani, familia nobilului Ariceşti.

Pri iu nâ mata poartă paşil’i Drumul voievozilor” nâ spune tut Anca Baciu, care dzâţe În Filipeştii de Pădure si aflâ ruinele, stizmile câdzute a conacului a lu Matei şi Toma Cantacuzino, Bâsearica Sâmţâl’i Trei Ierarhi, finalizată tru 1688. În Filipeştii de Târg pot sâ si viziteadzâ ruinile a li veacl’e poşte, Cruţea di Peatră, datânda di-tru chirolu a lu Matei Basarab, moara veacl’e di apă, Conacul Pană Filipescu, bâsearica Adormirii Maicii Domnului. Tru hoara Ariceştii Rahtivani poate sâ si viziteadzâ bâsearica Sf. Ilie şi Sf. Nicolae, ruinile muril’i surpaţ a li bâsearicâi di Peneşti, conacul a domniţâl’ei Vasilescu, bâsearica Sâmţâl’i Arhangheli Mihail şi Gavril di Nedelea di-tru 1793. Tutunâoarâ, poate sâ si veadâa unâ cruţe di cheatră în parcul a şcoalâl’ei specialâ di-tru loaclitatea Nedelea.”

Proiectul ,,Drumul Voievozilor” easte în dezvoltare, şi cându va hibâ finalizat va străbatâ ma multe localităţi (Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg), işinda spri Târgovişte, în judeţulu Dâmboviţa, şi tricânda pri la ţeale ma importantile zone tru care furâ fapte descoperiri arheologhiţe şi există monumente arhitecturale di interes naţional. Anca Baciu nâ faţe unâ invitaţie: Are multe obiective, călătorulu prinde să aibă răvdare să li descoapirâ şi să veadă muşuteaţa adevărata a luştor obiective. Vă aştiptăm pi Drumul Voievozilor, ca şi pi alante dauă drumuri turistiţe Calea a v’inului şi Calea a fructilor, vă aştiptăm în Prahova, să videţ şi partea istorică a luştor locuri, să videţ pri iu are tricutâ Mihai Viteazul, întimel’itorulu a protâl’ei unire a ţărilor române, care-şi stabili şi unâ tâbure temporară la Ploieşti, di iu are chinestiâ să înfăptuiască, sâ u facâ marea unire di-tru 1600.”

Iara noi, vă invităm să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţânâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.