Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » (concurs): Judeţulu Bistriţa-Năsăud, destinaţie (loc di agiundzire) di vacanţă

(concurs): Judeţulu Bistriţa-Năsăud, destinaţie (loc di agiundzire) di vacanţă

Nâ îndriptăm spri judeţulu Bistriţa-Năsăud tru ultima ediţie di concurs a li rubrică Radio Tour. Easte un concurs dedicat a unuia di judeţile di-tru nordul a Româniil’ei, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istorice, naturale di mare valoare. Un judeţ cu un peisaj mirific şi cu oamin’i multu lucrători, a cui prezentare succintă u faţe preşedintele a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, Emil Radu Moldovan.

Daniel Onea, 24.07.2016, 22:20

Eate un judeţ di mărime di mese, cu aproximativ 330.000 di locuitori, 62 di unităţ admistrativ teritoriale, un municipiu reşedinţă di judeţ, trei câsâbadz şi 58 di comune. Avem locuri mirifiţe: dauă parcuri naţionale, Parcul Naţional Munţii Rodnei şi Parcul Naţional Munţii Călimani, ţel ma ozonatulu aer din Europa, lucru atestat pri-tru cercetările fapte, în zona lacului Colibiţa, leghendarulu castel Dracula şi zona în care Bram Stoker fu ninte di scriirea romanului, după care s-are ecranizată şi filmul reghizat di Francis Ford Coppola. Ma diparte, pi Valea Someşului, va să aflăm staţiunea Sângeorz-Băi, cu ape minerale curative, di gh’tripsire, care tratează în mod natural dip multe lângori interne, stomac, v’ieare, splină şi ună categorie întreagă di alte afecţiuni gastriţe. Alinânda, agiundzim în Parcul Naţional Munţii Rodnei.”

După cum avem aflată di la Emil Radu Moldovan, preşedintile a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, judeţulu Bistriţa-Năsăud are relaţii di suţâl’e şi înfrăţiri cu ma multe unităţ administrative di-tru alte state.

Pot s-acaţu cu viţin’il’i a noştri din Ungaria, avem parteneriate vecl’i cu treie judeţe di-tru Ghirmânie. Tutunâoară, him tru ultima etapă a stabiliril’ei a procesului di colaborare cu câsâbălu Rivoli, din Italia. Demersurile sunt avansate trâ colaborarea cu ună unitate administrativă ca a noastră, din Polonia. Ţea ma marea realizare din punctul di videare a diplomaţiil’ei externe easte finalizarea a procedurâl’ei di înfrăţire demarate după vizita ambasadorului a Republicâl’ei Populară Chineză, di-tru 2012. El’i sunt multu atenţâ cu care si înfrăţescu. Analizeadză multu ghine lucrurile. Procedurile sunt complicate şi au nivol’ie di aprobarea guvernului chinez. Fuiu prezentu cu ndoi colegi în provincia Hunan, iu avem simnată protocolul di înfrăţire. Fum aprucheaţ multu ghine. Avem observată şi cum si dezvoltară din punct di videare turistic, ninca şi cum easte economia provincil’ei.”

Dezvoltarea puternica a câsâbălui tru secolile tricute easte spusă di ună serie di construcţii arhitecturale, unile nioscânte di eale arămase până tru dzâlile a noastre. Bâserica gotică cu turnul di 75 di metri domină şi astăndzâ câsâbălu. Construcţia aliştei bâseraică arhiusi tru 1470, şi ţânu aproapea 100 di an’i. Tru locuri di aproapea, va să videţ ansamblul Sugălete, un complexu format di 13 construcţii, binăi arămase din secolul XV, construite în stil renaschentistu. Toate aduc aminte ninca, pri-tru arhitectură, Bistriţa înfloritoare a secolilor tricute. Ma multu di ahât, va vă aflaţ într-un câsâbă cu ună activitate culturală bogată, după cum aflăm di la managerulu a Centrului Judeţean trâ Cultură, Bistriţa-Năsăud, Gavril Ţărmure. El dzâse:

Avem ună stagiune di muzică di cameră multu consistentă, avem un program expoziţional la galeria di artă ţea ma importanta a câsâbălui, avem evenimente literare, organizăm festivaluri di mare amploare. În cadrul a stagiunil’ei muzicală permanentă, în completare cu ţi propune Fundaţia Societatea di Concerte, pi care noi u avem fondată la Bistriţa ninte cu 20 an’i, Chentrul Judeţean trâ Cultură organizeadză în varliga di 60 di concerte di muzică di cameră şi ma multu di 15 concerte simfoniţe pi an.”

Din Bistriţa, puteţ să vă îndriptaţ cătră zona rurală. Aoaţe, puteţ să faţiţ drumeţii, priimnări în zona montană sau puteţ să practicaţ echitaţia la herghelia Beclean. Va să aflaţ aclo şi un atelier trâ confecţionare trăsuri şi sănii. Mai există posibilitatea să faţiţ excursii di ma multe dzâle cu cazare tru cabanile a direcţil’ei silvică Bistriţa-Năsăud. Punctul final a unui traseu poate să hibă Pasul Tihuţa, la Castelul Hotel Dracula sau Parcul Naţional Munţâl’i Rodnei. Cu siguranţă va să hiţ impresionat di peisajile pi care va li videţ. Mai multu la marea di la munte”. Aşi easte denumită Colibiţa, un loc, retras, în munte, pi mardzina unul lac multu mare, iu oaminil’i îşi duc bana şi si ocuupâ di creaştirea animalilor şi di agricultură. Laculu artificial di acumulare Colibiţa si aaflă la ună altitudine di 900 di metri, avânda unâ suprafaţă di aproximativ 270 di hectare şi ună lundzime di 13 kilometri. Andreea Spânu, aghent di turismu în cadrul a Centrului di Informare Turistică Bistriţa Bârgăului descrie loculu perfect trâ vacanţe tru isihie. Care dzâse:

Zona easte specifică a aril’ei depresionară. M’iolgica, tru mesea a depresiunil’ei exiistă un lac di acumulare, iar aesta constituie elementul principal di atracţie a zonâl’ei. Depresiunea easte situată în partea di est a judeţului Bistriţa Năsăud şi easte tamam tru punctul di adunare, stăvrusire a Munţâlor Bârgăului cu Munţâl’i Călimani. Altă turlie, aproximativ 2% di teritoriul a Rezervaţil’ei Naturală Călimani si aaflă pi teritoriul a comunâl’ei, hoarâl’ei a noastră. Ţel ma practicatulu tip di turismu în zonă easte ţel di relaxare. Pot să si practică drumeţiile, poate să si facă echitaţie, pot să si facă priimnări cu trăsura sau cu sania. Resursile naturale, respectiv calitatea aerului, apile naturale, flora şi fauna sunt ahoria. Ama poate să si mata practică şi turismul di aventură: caiac, rafting, azboir cu parapanta, alpinismu, escaladă, avinătoare. Oferta zonâl’ei easte multu bogată.”

Iar, cu tute aeste, ma că si vă placă senzaţiile sănătopase, nu lipseaşte să rataţ ună vizită la Hotel Castel Dracula. Ana Maria Muscar, directorulu a hotelului, spune că aestua vru să hibă ună materializare a atmosferâl’ei di-tru celebrul roman di ficţiune a lu Bram Stoker. Ea dzâse:

Easte ună construcţie multu impunătoare, cu puncte multu analte, cu puncte foarte di nghios, cu creneluri, cu multă cheatră, multe elemente naturale, cu un designu interior dip atrăgător: mult roşu, mult laiu, dragoni. Avem dauă puncte di mare interes în castelul a nostru. Unulu easte cavoulu a contilui Dracula, iar alantu, mai nou construit, easte tunelul a contilui Dracula. Aţista easte un traseu ma lungu, di ndauă dzăţ di metri, care si finalizeadză în cavoulu a contilui. Di la atmosferă în semiobscuritate, până la muzică multu gravă şi până la programile a noastre, pi care nu va li divulgu, nu va li spun tora, prinde să arămână ună surpriză, creăm ună experienţă ghine încl’igată trâ aţel’I cu mirachea senzaţiilor serte. Noi mata avem ziafeţ tematiţe di Haloween, Balul a Mâgh’istrilor la castel. Sunt evenimente di mare avengură, cu spectacole di teatru di gen, cu jonglerii cu foc. La aţiste evenimente, organizăm multe focuri purificatoare afoară, torţe suedeze, contile cl’eamă turiştil’i să-l’i viziteadză catacombile a hotelului. Toate culmineadză, agiungu tru culme cu ziafetea Balul a contilui Dracula, până tru hârgh’ia a lântei dzuuâ.”

Tru chiro di iarnă, pasul, strimtoarea Tihuţa aduţe aţel ma multu cu peisajile descrise în cartea lu Bram Stoker. M’il’e di oamin’i v’in anual la hotelul din munţâl’i a Bârgăului. Iar toţ si trunara ghine şi sânâtoşi acasă, bitisi cu spunearea Ana Maria Muscar.

Autor: Daniel Onea

Armânipsi: Hristu Steriu