Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » (concurs) – Cultură, istorie şi spiritualitate tru judeţulu Bistriţa Năsăud

(concurs) – Cultură, istorie şi spiritualitate tru judeţulu Bistriţa Năsăud

Nâ îndriptăm diz nou cătră judeţulu Bistriţa Năsăud, pi care va-l cunoaştim astăndzâ pri-tru prisma tricutului mbugat şi a multiculturalitatil’ei a lui. Îl’i avem astăndzâ invitaţ pi părintile protopop Ioan Dâmbu, şi Gavril Ţărmure, directorulu a Chentrului Judeţean trâ Cultură.

Daniel Onea, 27.05.2016, 22:10

Judeţul Bistriţa-Năsăud easte situat în partea chentral-nordică a Româniil’ei şi înglobeadză zona di contactu a Carpaţâlor Orientali cu Podişul Transilvaniei. Gospodăriile, casile, din Bistriţa, cufundate tru veardele a pădurilor di brad, hoarile în care si ţân fără ostentaţie, fârâ pirifan’e di pri mansus, strivecl’i stran’e şi arădz, ama şi imireaţa a naturâl’ei constituie atracţii trâ turiştil’i din toată lumea care viziteadză aţistă zonă. Reşedinţa judeţului easte municipiul Bistriţa, câsâbă a cure primă atestare documentară easte datată di-tru anulu 1264, hiinda un vecl’iu burg ghirman şi un valoros chentru istoric. Easte ţara scriitorilor român’i Rebreanu, Coşbuc, ama şi zona tru care si născu şi criscu Andrei Mureşanu, autorulu a Imnului a Româniil’ei. Va să aflaţ, tutunâoară, unâ zonă folclorică excepţională, zona a Nasăudului, ama şi Bistriţa, cu muşuteţâle a l’ei medievale. În varliga anului 1330, regele maghiar Ludovic ţel Marile, purta alumte tru aestă zonă a Transilvanil’ei cu nobilil’i maghiari. Saşil’i bistriţeani fură di partea a mpiratului, care, după ţi u apuitui nobilimea, si revanşe, si pâlti, faţă di saşil’i bistriţen’i şi lâ da numa di câsâbă liber regal, cu ndreptul sâ organizeadză panair mare, pricum aţel di la Budapesta şi, printră alte, şi ndreptul să aibă sigiliu propriu, giudicată proprie şi tra să-şi bagâ pi stema câsâbălui simbolul a casâl’ei regală di Anjou. Ludovic ţel Marile, vâsil’e a li Ungarie, făţea parte di-tru casa regală di Anjou, a li Franţă. Simbolul eara un struţ cu ună petală di cal tru dintană. Di aţea aform’ie, aest struţ, exiistă pi emblema a Bistriţâl’ei di aproximativ 700 di an’i.

Părintile protopop Ioan Dâmbu, di la Protopopiatulu Ortodoxu di-tru Năsăud, expliică importanţa a hoarâl’ei şi ligătura anamisa di şcoală şi bâsearică. El dzâse:

Hoara easte este matrice, hoara easte vatră. Hoara easte un loc tru care ninca si ţne, si păstreadză, aşi cum dzâţea Blaga, eta fârâ bitisită. Ahât chiro cât hoara va s-hibă conştientă şi responsabilă pri-tru horiaţâl’i pi care îl’i mata are, nu va să dispară niţe alante valori a spiritualitatil’ei şi a farâl’ei ai noastră. Relaţia cu şcoala easte unâ multu veacl’e şi nu ea instituită di ună persoană anume. Aestă relaţie si fundamenteadză pi conştiinţa că ună îl’i aparţâne a lintei. Bâsearica şi şcoala suntu instituţiile fundamentale a farâl’ei românească. Tru tut judeţulu Năsăud, avem ună plajă confesională baighi colorată, dominată di ortodocşil’i român’i. Bâneadză deadun cu noi şi alte culte: romano-catoliţ, greco-catoliţ, reformaţ, protestanţâ di toate nuanţile, evangheliţi luterani, culte neoprotestante — penticostali, baptişti şi aşa ma departe.”

În Bistriţa suntu organizate manifestări culturale di amploare, di la Floriile săseşti, când easte organizat Festivalul Ostenmarkt, şi până toamna târdzâu, aproapea di 1 octombriu, când hiţ invitaţ la Festivalul a Fanfarelor şi Toamna Bistriţeană, aproapea tru pasa siptămână există câte un eveniment cultural. Sigura, nu tute sunt di tut aţeauâşi anvergură, ama Festivalul medieval di-tru mesulu cirişar, organizat di Florin Săsărman, un ghinecunoscut cântător di muzică folk, easte renumit tru toată Transilvania. Tutunâoarâ, Festivalul Internaţional di folclor Nunta Zamfirei”, care si ţine tru mesulu alonar di arada, aduţe în Bistriţa 10-15 formaţii folcloriţe din Europa şi ditru alte zone.

Multe di evenimentile culturale suntu organizate tru incinta a li sinagogă din Bistriţa. Aţista fu construită tru anulu 1856 şi easte unulu di aţeale ma analtile monumente istoriţe di-tru câsâbă, spune Gavril Ţărmure, directorulu a Centrului Judeţean trâ Cultură. El dzţe:

Din păcate, cu pâreare di arău, tru ultima giumitate di secol, di aform’ia că nu mata existară dzaţe bărbaţ evrei, nu si mai ţânurâ slujbe aoaţe şi, pri-tru niutilizare, aestu spaţiu si deterioră. Avum unâ achicâsire cu Federaţia comunităţâlor evreieşti din România şi priluăm aţistu spaţiu, lu restaurăm şi şi-l’I deadim unâ utilitate culturală. Tru sinagoga din Bistriţa si desfăşoară ţeale ma multile evenimente culturale di-tru câsâbă. Aproapea cathe dzuuâ avem câte un evenimentu. Ama spaţiul easte ţel mai uidisitulu trâ muzica di cameră. Are unâ acustică impecabilă. Construim ună schenă, adusim un pian Yamaha din Japonia. Iţe muzician care agiumse pi schena di la sinagoga din Bistriţa vru să si toarnă, să v’ină diznou. Aşi că, aestu spaţiu easte ufilisit trâ tute acţiunile culturale şi educative. Tutunâoară, la balcon, andreapsim unâ galerie di artă. Nu mata putum să faţim ma mare numirulu a locurilor di la balcon, di aform’ia că grilajulu (gardulu) di la balcon faţe parte di-tru stilul a sinagodzilor di rit aşkenazi. Aşi apăru galeria di artă, iu si organizeadză frecventu, di multe ori, expoziţii. Avem ună colecţie multu avută di picturi, piste 700, grafică, desen, lucrări m’iţ di sculptură, etc. Nu exiistă ună taxă trâ folosirea spaţiului, iara şcolile şi instituţiile a câsâbălui si hârâsescu di un loc cât si poate di uidisit şi inedit tru tut aţeluşi chiro.”

Ediţia di siptămâna aesta a rubricâl’ei a noastre si bitiseaşte aoaţe, ama iarava nâ turnăm în Bistriţa tru ediţiile v’initoare tra să aflăm ţi anume lu-are inspirată aoaţe pi Bram Stoker să scrie celebrul roman Dracula”.

Autor: Daniel Onea

Armanipsi: Hristu Steriu