Castele din România

Pi teritoriulu a Româniilei, si ţân, sunt arămase până astăndzâ în varliga di ună m’il’e di foste reşedinţe extraurbane a elitelor locale, di-tru secolul al XVI-lea până în prima giumitate a secolului XX. Unile fura restaurate, alte suntu în degradare, iar alte fac obiectul a unor procese întră moştenitori. Există castele şi tru câsâbadz, tru niscânte funcţionânda muzee sau hiinda organizate diverse evenimente.

Daniel Onea, 23.03.2017, 21:53

Pi teritoriulu a Româniilei, si ţân, sunt arămase până astăndzâ în varliga di ună m’il’e di foste reşedinţe extraurbane a elitelor locale, di-tru secolul al XVI-lea până în prima giumitate a secolului XX. Unile fura restaurate, alte suntu în degradare, iar alte fac obiectul a unor procese întră moştenitori. Există castele şi tru câsâbadz, tru niscânte funcţionânda muzee sau hiinda organizate diverse evenimente.

Irina Leca easte istoric di artă, membru fondator şi vicepreşedinte a li Asociaţie ARCHÉ. Faţe parte di-tru echipa monumenteuitate.org, ună platformă vastă, cu foarte multe caracteristiţ şi foarte utilă, di cercetare şi popularizare a reşedinţilor nobiliare extraurbane. Vrum să excludem castelile ţeale ma cunoscute din România: Bran, Peleş, Pelişor, Castelul Huniazilor şi u paracalsim pi Irina Leca să faca un top trei. Ea dzâse:

“Easte ună adevărată, una dialethea provocare. Vruiu cu tute aeste să mutrescu la reghiunile istoriţe şi să aleg câte un monumentu reprezentativ, punctu di reper sau martor a istorilei. Voiu să atrag atenţia asupra următoarelor patru, ţinţe obiective. Prota oară, multu aproapea di Bucureşti, avem palatulu di la Floreşti, di nângă Ploieşti. Fu construit di nababulu Cantacuzino, după planurile a lu Ion Berindei. Easte un muşat exemplu di arhitectură di arhiusită di secol XX, care, ţi cara că azâ easte surpat, în ruină, easte un obiectiv cât si poate di pitorescu şi cât si poate di v’iu. Proprietaril’i actuali vor să-l revitalizeadză şi organizeadză aclo multe di multe evenimente culturale, ţel mai importantul hiinda concursul hipic Kapatia Horse Trials, organizat tru agh’izmaciune.”

Apoia, m’ergândalui priaghalea spri Moldova, Irina Leca aduţe aminte castelul a lu Cuza, di la Ruginoasa. Ea dzâţe:

Easte, tut aşi, un exemplu muşat di arhitectură neogotică, într-un parcu dendrologic superbu, un castel restaurat di curundu, care apânghiseaşte Muzeulu Cuza. Aoaţe, vizitatoril’i pot să află mai multe di istoria domnitorului român şi, ma multu di ahât, dispre Elena Cuza. Trecânda lişor spri Transilvania, va nâ dânâsim la 30 di km di Sighişoara, iu aflăm castelul din Criş. Istoria a luştui are înţepută/arhiusită în secolul al XV-lea, conform a arheolodzâlor, un exemplu superbu di arhitectură renaschentistă. Easte unulu di aţeale mai autentiţile şi pitoreştile care si află tora în Transilvania. Ţi cara că nu easte cunoscut di cătră publiculu mare, easte dişcl’is a turiştilor di foarte multu chiro şi se aaflă tru împlin proces di restaurare. Easte şi aestua administrat di ună fundaţie care oferă tururi ghidate dezvăluinda istoria castelului, ama şi a hoarâlei săsească în care si aaflă aestua. Easte un exemplu inedit di arhitectură rezidenţială extraurbană a unei familie nobiliară maghiară, ama într-ună zonă preponderentu săsească. Apoia, ma diparte, tru nord-vestul a ţarâlei, aflăm aşi-numitulu Peleş a Transilvanil’ei, castelul Károlyi, din Carei. Fu restaurat recentu pri-tru fonduri europeane şi xanadişcl’is a turiştilor aoa şi ndoi an’i, tru 2013. Fu transformat într-un muzeu multu interesantu, care surprinde istoria a reghiunilei şi a familil’ei Károlyi, ama şi ună perspectivă a luştor reşedinţe nobiliare extraurbane pompoase, a marilei elită di-tru imperiul austro-ungar.”

Irina Leca, istoric di artă, membru fondator şi vicepreşedinte a Asociaţilei ARCHÉ, spune că România poate să concureadză pi pâzarea externă cu ună ofertă turistică trâ vizitarea castelilor. Există ndauă dzăţ di castele reprezentative. Ea dzâse:

Lista easte baia mare, iar un circuit a luştor castele, care sunt tamam monumente istoriţe, easte cât s-poate de fezabil şi di atrăgător trâ publiculu externu. Tutunâoară, foarte interesant easte că, aşia cum francezil’i au şi el’i Valea a râului Loara, avem şi noi dauă cursuri di apă, care au în stânga şi în dreapta lor unâ ghiurdane întreagă di castele. Pi Valea Mureşului, di la Topliţa până la ieşirea din ţară, exiistă dzăţ di castele, unile pot sa hibă vizitate şi sunt multu muşate, alte suntu în stare mai puţân bună. Piste Carpaţ, avem Valea Trotuşului. La Dărmăneşti, Doftana, Comăneşti, există foste reşedinţe nobiliare cât si poate di pitoreşti şi multu interesante.”

Sebastian Marcoci easte administratorulu a castelului Sturdza, din Miclăuşeni, ună bijuterie arhitectonică di-tru estul a Româniilei, cu ună vecl’ime di 600 di an’i şi cu ună istorie bogată, avută. El dzâse:

Easte zborulu di familia Sturdza, ună familie multu avută din Moldova. Aoa easte ună istorimă musaată. George Sturdza şi Maria Ghica, construiesc un castel, pi structura vecl’iului conac, în stil neogotic. Easte un lucru ahoria trâ zona noastră. Construcţia dură vârâ 24 di an’i. El easte pictat la interior în stil art nouveau. Maria Ghica si naşte la Istanbul. Aclo înveaţă să picteadză miniaturi. Tot aclo înviţă şi limba engleză şi mârtă, si căsători tru 1869 cu George Sturza. După numtă, ţel’i doil’i întreprindu, fac ună călătorie în Occident, pri-tru Ghirmănie, Franţa şi Austria. La turnată decid, l’ia apofase să transformă conaculu a lor tru castelul Miclăuşeni.”

Domeniul a familil’ei Sturza are treie componente esenţiale: un parcu dendrologhic di 30 di hectare, mănăstirea şi castelul – componenta spirituală, ţea culturală şi aţea naturală. El spuse:

Castelul poate să hibă vizitat în hiba ţi weekend, întră oarile 12.00 şi 18.00. Exiistă evenimente pi tot parcursul a anului, ama tru iţe an, la arhiusita lu aghizmăciune, organizăm un evenimentu di suflet. Easte un festival care si numeaşte Călătorie la 1900”. Atumţea nâ turnăm în timpu şi creăm ună atmosferă di epocă în castel şi în varliga lui. Di aradă, si desfăşoară în primul sau al doilea weekend di-tru aghizmăciune. Ideea vine di la turiştil’i care şi-au exprimată dorinţa, vrearea sâ si costumeadză cu stran’e ca tru chirolu di ninte, di atumţea, şi tra să iarabâneadză perioada an’ilor 1900. Nâ minduim la aestă posibilitate şi scoasim costume, stran’e trâ loare cu niche, bucatile mâcările cu aestă ocazie respectă gastronomia di-tru 1900. Sunt maşin’i di epocă, sunt disponibile trăsuri, paitone trâ priimnare. Sunt organizate şi foarte multe ateliere tematiţe. Sunt spectacole cu melodii vecl’i, di Anton Pann, sau melodii interbeliţe.”

România găzduiaşte, apânghiseaşte şi un Panair internaţional a Castelelor, aflat tru 2017 la a treia ediţie, care va sâ si desfăşoară în perioada 27-28 mai, la Castelul Corvinilor, din Hunedoara. (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu