Buzăulu turistic
Ază nâ îndriptăm cătră sud-estul a Româniil’ei şi călătorim tru judeţulu Buzău, tra să descoperim muşuteţâle naturale şi obiectivile turistiţe trâ care merită să vă programaţ un sejur aoaţe. Pi nângă mănăstiri, aşedzări rupestre şi obiective istoriţe, pi aeste locuri aflam diverse atracţii naturale şi monumente a naturâl’ei.
Daniel Onea, 16.02.2017, 21:49
Ază nâ îndriptăm cătră sud-estul a Româniil’ei şi călătorim tru judeţulu Buzău, tra să descoperim muşuteţâle naturale şi obiectivile turistiţe trâ care merită să vă programaţ un sejur aoaţe. Pi nângă mănăstiri, aşedzări rupestre şi obiective istoriţe, pi aeste locuri aflam diverse atracţii naturale şi monumente a naturâl’ei.
Cristina Partal, preşedinte a filialâl’ei a li Asociaţie Naţională di Turismu Rural Ecologhic şi Cultural (ANTREC) Buzău, spune că la Buzău, obiectivile turistiţe au valoare mondială.
Referitor la aţist lucru, voiu să îl’i invit să viziteadză un teritoriu baighi mare, vâră 18 comune, reunit sum denumirea di Geoparc Ţinutul Buzăului. Aţel’i familiarizaţâl’i cu aţist conceptu la nivel european, di aform’ia că sunt piste 60 di geoparcuri în tută lumea, va hibă multu încântaţ să află unulu şi la Buzău. El reuneaşte obiective turistiţe di valoare mondială: Vulcanil’i Noroioşi, ţi zvom lăschi, di la Scorţoasa şi Berca, Muzeulu a Chihlimbarului di la Colţi şi aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea Slănicului, cu tot ţi înseamnă potenţial turistic di descoperire. Ţel’i m’iţâl’i va aafla că pi ună arază di 30 di km, pi Valea Slănicului, pot să discoapiră 30 di milioane di an’i di istorie a Pământului. Are obiective şi ca Platoulu Meledic, Focurile V’iie di la Lopătari, di la Terca. Muntile di Sare. Grunjul (grundea) di la Mânzăleşti, care easte, de faptu, un tuf vulcanic, adică, cinuşa unui vulcan preistoric.”
Nu lipseaşte să rataţ ună vizită la Muzeulu a Chihlimbarului, din localitatea Colţi, iu va videţ aţeale mai muşatile exemplare di cheţari di chihlimbar, tru numir di circa 300, di la nuanţe di galben translucid la negru opac. Mai multu di ahât, muzeulu are al doilea chihlimbar ca mărime din lume, care tradze tru zighă puţân sum 2 kg, ţel mai marile, di 3,45 kg, hiinda expus la Muzeulu Judeţean Buzău. Multu aproapea di localitatea Colţi, va aflaţ şi ună staţiune balneară di tradiţie. Cristina Partal spune:
Staţiunea Sărata Monteoru easte atestată ninca di la 1895 di cătră Grigore Constantin Monteoru, un industriaş di orighină greacă . Ea eara atumţea comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. Tru limbajulu popular si mai numea şi staţiunea baston, di aform’ia că v’ineai cu bastonea şi fudzeai pi propriile cicioare. V’in tot mai mulţâ turişti, si-au discl’isă şi mult mai multe pischine cu apă ansărată. Tru aţist moment, nu mata există maşi ştrandul a staţiunil’ei, că există şi pischine cu apă ansărată naturală di-tru tut aţeauăşi sursă, Dealul Murătoarea. Aţistea au un standardu multu analtu al confortului şi serviciilor. Di aţea aform’ie, invităm turiştil’i să revină la Sărata Monteoru şi să beneficiadză di efectile curative a luştor ape exraordinare.”
Pi cursul a răului Buzău, în localitatea Berca exiistă un indicator spri Vulcanil’i ch lăschi. După circa 12 km va ajundziţ la ună di aţeale mai interesantile rezervaţii gheologhiţe din România, di la Pâclele Mici. A turiştilor lâ si desfăşoară dinintea a ocl’ilor un peisaj ciudios, selenar, creat di numiroşi vulcan’i în miniatură, din craterile a cure ies gaze naturale care si infiltreadză printră roci. Presiunea gazilor antreneadză apa şi straturile superioare di sol, iar la suprafaţă agiunge un material vâscos, di culoare alb-gri sau brun cenuşiu, culoarea hiindalui dată di materialile aduse la lum’ină: petrol, calcare sau ghipsu. Aestă lava (adică cheatra tuchită la vulcan’il’i cu foc) modeleadză în permanenţă formile di pi arealul di circa 25 di hectare iu nu aflăm niţe ună plantă. Exiistă programe educative. Ama nu maşi în zona a vulcan’ilor lăspioşi, după cum aflăm di la Cristina Partal, preşedinte a filialâl’ei ANTREC Buzău. Ea spuse:
Aşiama, la Buzău, turiştil’i au ocazia nu maşi să citească sau să-şi imaghineadză lucre dispre istoria Pământului, că başi să atingă cu mâna, să bagă mâna. Pot sa atingă cinuşă di vulcan istoric. La Năeni, în zona Dealu Mare, exiistă calcar cu scoici, cu burlide preistoriţe. Avem başi programe educative trâ cilimean’i, pri-tru care îl’i încurajăm să atingă ună burlidă di nâinte di dinozauri. Mai multu di ahât, vulcan’il’i sunt un adevărat, un ca dialithea spectacol, iar leghendile di nâpoia lor bagă imaghinaţa pi lucru, di aform’ia că aduc aminte dispre tute tuliile di lămn’i care v’in din străfundurile a Pământului şi care sunt vâtâmate di cătră giunaril’i di pi plaiurile buzoiane.”
În Buzău, tru localitatea Năeni, tradiţia plichisearea cheatrâl’ei si ţânu intactă şi ază. Material di lucru exiistă di mplin tru mina di calcar di aproapea, iar pi cipitulu a unuia di dealuri, di dzenuri, se organizeadză başi ună tăbure di sculptură deja cunoscută. Elena Stanciu, ghid di turismu local, în cadrul a primăriil’ei Năeni, judeţulu Buzău. Năeniul easte aţea ma naua şi ma puţân cunoscuta zonă turistică buzoiană. Aproapea totul easte ligat aoaţe di cheatră. Striveacl’ea tradiţie a pilchisearil’ei cheatră si ţâne şi ază intactă la Năeni, un loc în care calcarulu easte la el acasă. Zânatea di pietrar fu purtată din generaţie în generaţie ninca di-tru epoca cheatrâl’ei şi transformată cu chirolu în artă. Printră obiectivile pi care va să puteţ să li vizitaţ aoaţe si numiră tâburea di sculptură ţi reprezintă ună grupare di sculpturi realizate în calcar, şlefuite di copiil’i, ficioril’i di-tru Năeni, Slobozia şi Chişinău, situată într-un punct cu ună belvedere di invidiat. Spri nordu pot să hibă admirate creastile a munţâlor Carpaţi, iar spri sud si veade ca în palmă Câmpia Bărăganului. Un altu obiectiv easte bâsearica dintr-ună cheatră, construită în totalitate din calcar di Năeni, anvâligată di muri di cheatră, ţi suntu ca la vecl’ile ţităţ, hiinda unică, ahât în ţară cât şi în Europa. Ea poartă denumirea di Bâsearica dintr-ună cheatră di aform’ia că toată cheatra ofelisită la construcţia bâsearicâl’ei fu loată di-tru cariera di cheatră di aclo di aproapea, la circa 100 di metri. Interiorulu, exteriorulu, decoraţiunile interioare, catapeteasma, totul easte construit di aestu clacar di Năeni.”
Mănăstirea Ciolanu, situată la circa 40 di km nord-vestu faţă di câsâbălu Buzău, municipiulu di reşedinţă di judeţ, easte un altu obiectiv multu vizitat. Atestată documentar ninca tru secolul al XVI-lea, aoaţe va aflaţ un muzeu iu pot să hibă admirate icoane vecl’i di piste 200 di an’i, obiecte di cult şi veştuminte relighioase. Stareţulu Filaret Urse dzâse:
Marea particularitate a mănăstiril’ei pi care escu hârâsit s-u minduescu ideia turlie cu dumnil’ile a voastre easte faptul că sâmta noastră liturghie fu nidânâsită di la orighin’i şi până tora. În incintă avem dauă bâseriţ, ună hiinda ctitorie voievodală. Easte bâsearica m’ică a mănăstiril’ei. Nu mata prezintă configuraţia di la orighină şi are beneficiată di multe îmbunătăţiri. A daua bâsearică, aţea marea, di nghios, easte ună binaie, ună casa episcopală, murusită întră an’il’i 1825 — 1828, pictată tru doi anui.”
Iatu aşiama un loc încărcat di leghende şi obiective turistiţe di niratat. Pi toată araza judeţului va aflaţ numiroase pensiun’i în care va puteţ să degustaţ şi v’inuri produse în renumite crame locale.
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu