Bistrița-Năsăud
Va s’nkisimu ditu căsăbălu Bistrița, reședința a giudețului, cătra nai ma interesante monumente și musutet a fisillei, ama va să zburămu și ti zărcoñili ţi putemu s’li vidimu pritu hori. Ghidlu a nostru di adză easti Răzvan Cerceja, directorul Suțatallei di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. Nkisimu, dimecu, ditu Bistrița, ună așezare construită pi tipiclu a unui burg german și un valoros ţentru istoric, a curi primă atestare documentară easti datată ditu anlu 1264.
Daniel Onea, 08.10.2021, 11:34
“Easti ună pirmituseari tru atea ţi mutreaşti căsăbălu Bistrița. Suntu dipu multi ti videari. Va s’ahurhescu cu ună urminie di vizitare a Siebenbürgenului, dimi a aţiloru șapti ţităț săsești, cari alăsară toru tru municipiul di adză. Va s’videţ un ñic burg medieval, idyea cu alti burguri ditu Transilvania. Di itia a aluştui lucru, işiră ñiţ proiecti, aflate tru mplină dizvoltare, tu ligătură cu exploatarea turistică a aiştei destinații: znuearea-a pasajelor veclli a burgului, a ma multoru obiective cari făţea parti ditu burg. Ase, potu s’ahurhescu cu naima importantă recomanamae: Bisearica Evanghelică. Aesta iasi tu videală pritu un pirgu ţi ari liftu. Vai easti primlu pirgu săsescu cu liftu panoramic. Nica fac urminie Casa Asimicălui, Casa cu Lei, vecllili pasaji ali Bistriță și ună parti ditu ţitati. Aesta s’hărsi di unu lărguriu proces di znueari și di reconstrucție. Tutunăoară, tru Sinagoga veaclle s’ndregu multi evenimente. Bistrița easti un punctu furteaţă turismului transilvănean.”
Tru Casa cu Lei, Ansamblul Sugălete, Turnul Dogarilor și Muzeul Județean s’ndregu mai multe expoziții di pictură, di sculptură, ama și evenimente di muzică și di poezie. Iara, ma s’aveț ma multu kiro la dispoziție, sugestia easti s’vă ndriptaț cătă partea a horloru ditu giudeţu. Nicukiratili ditu Bistrița, ahăndusiti tru veardile ntunicat a pădurlor di brad, horli tu cari s’ţănu tu muşeată aradă străvecllili strañie și zărcoñi, ama și blândețea a fisillei suntu muşuteţ ti turiștilli ditu tută lumea cari vizitează această zonă. O plimbare prin pădurile ditu apropierea orașului Bistrița, spre pasul Tihuța, poate fi o ocadzăe di a trutâlni, tru funcție di anotimp, specii precum ursul și cerbul carpatin, cocoșul di munte, barza albă și barza neagră, vulturul negru, toate diclarate monumente ale naturii.
Răzvan Cerceja, directorul Asociației di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. “Nă hărsimu cu două parcuri naționale: Parcul Național Munții Călimani și Parcul Național Munții Rodnei. Știm ţi nsimneadză aesta maxusu tru aestu kiro, tru cari fudzimu di călbălăki. Fudzearea tru fisi și fuga ditu streslu cotidian suntu tamam aţea ţi lipseaşti ta s’nă dukimu ghini tru distinația ţi u aledz. Tutunăoară, vă călisescu și tu zona di ţentru-sud a giudețului iu ari ună pirmituseari veaclle, ama cari, tru aestu kiro, fu reinventată. Easti un traseu viticol ditu cari vrem s’adrămu ună destinație di turism viticol. Avem nauă crame cari ahurhiră s’ngrăpsească deadunu ună pirmituseari multu muşeată. Ari numa pirmitusearea a yinlui, Mocănița ali Transilvanie”. Dimi, avem dauă activităț ditu un foc: și yin, și priimnari cu mocănița. Easti ună colaborare cu ună suţată privată cari dizvoltă proiectul Mocănița ali Transilvanie.”
Aflată pi ună dzeană di 900 di meatri, localitatea Colibița easti poarta di intrari tru Munțălli Călimani. Easti un loc, traptu, tru munti, pi mardzina a unăllei baltă multu mari, iu oamiñilli ş’ducu bănaticlu tu isihie, cu huuzmetea ti criştearea a prăvdzăloru şi agricultură. Ditu anlu 1923, Colibița easti tu lucru ca stațiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţiloru cari s-vindicară di tuberculoză di itia a axiiloru curative a aerului ditu zonă fură confirmate prit un studiu comandat di Consiliul Judițean Bistrița-Năsăud, cari vru s’veadă desi aerul di Colibița easti cadealihea special. Răzvan Cerceja, directorlu ali Asociație di Dizvoltare Intercomunitara “Turismu tru Bistrița-Năsăud”.
“Colibița easti ună distinație alithea, tru mplină dizvoltare, maxusu tru atea ţi mutreaşti turismul di sănătate. Ma zburămu ti turismu, putem s’cundillemu și elementele curative a zonăllei. Ase, Colibița easti stațiune climaterică di interes local. Avânda tu videală criza sanitară pritu cari triţemu, aclo aflămu nai ma bun aeru. Aestu easti hăirlăticu ti niscănti lăngori pulmonare ică cardiace. Tru aistu kiro, mulți nergu aclo tra ş-anvărtuşeadză plămâñilli afectaț di Coronavirus.”
Ditu partea a horloru, avemu adeţli. Răzvan Cerceja: “Tru cathi zonă, cathi chiuşe a judițului Bistrița-Năsăud, puteți s’videţ adeţ cari fură tănuti nyie. Minduimu s’făţemu ună legătură anamisa di videari, avdzari și nustimadă. Tra videari, avem un port popular muşeatu, avdzarea easti hărsită cu muzică populară, iar nustimada easti haristusită pritu locurli di măyrgirie a loclui. Aceastia suntu multu căftate tru kirolu ditu soni. Poți ajunge tru casa gospoamaului și poți gusta ditu rețetele vechi ale casei respective și ale zonei. Avem meastiri tâmplari, olari, prelucrători di piele, di obiecte tradiționale, ama reinventate, pictori cari pictau vechiul mobilier săsesc. Iar toate aceasti ateliere di familie se pot vizita oricând.”
Turismul tru judițul Bistrița Năsăud easti strict legat di mitul contelui Dracula. Tru prima parte a romanluui easti discrisă fidil Valea Bârgăului spre Pasul Tihuța. Trusă proiectele di dizvoltare turistică nu se limitează doar la dizvoltarea acestui brand, iar turiștii continuă să ajungă aici ditu toate colțurile lumii.
Răzvan Cerceja, directorul Asociației di Dizvoltare Intercomunitara “Turism tru Bistrița-Năsăud”. “Vrem s’ndridzemu anvărliga di balta Colibița zone di priimnari. Vrem s’ndridzemu coada a lacului cu tut ţi nsimneadză discurmari pi apă. Ndridzemu domeniul schiabil di pi Valea a Bârgăului. Avem multe proiecte tru dizvărteari. Vremu s’ndridzemu şi ndauă parcuri tematice. Tora, căftămu punctele forte di atracție. Aoa şi unu mesu şi giumitati un eveniment tru municipiul Bistrița, cu aţell di la Mocănița Transilvaniei. Ase, scoasimu tru videală pirmitusearea a mocănițăllei și a veclliloru pasaje ditu căsăbă. Aoa agiumsiră mulță xeñi. Nu știu cum di agiumsiră la noi, fu ună surpriză multu mari. Fudziră multu hărsiţ. Aavum un feedback multu muşeatu ditu partea a lor.”
Ia, dimecu, ună destinație complexă, idială tra tută familia. Ditu meniul tradițional, nu ascăpaţ pita di caşu cu ardeari și combari, cari easti multu căftată, laptili acru di oaie și balmoșlu di la stani.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
