Biseriţ maramureșene ditu lemnu
Aştirnut tru nordul a Româniillei, Maramureșul easti ună regiune atractivă ditu videală turistică, di itia a muşuteţloru tru fise și a avearillei etnofolcloriţi.
Daniel Onea, 21.05.2022, 11:36
Aştirnut tru nordul a Româniillei, Maramureșul easti ună regiune atractivă ditu videală turistică, di itia a muşuteţloru tru fise și a avearillei etnofolcloriţi.
Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru biseriţ ditu lemnu, monumente istoriţi di valoare națională ică universală, a curi pirmituseari u nviţămu di la Maria Mirela Poduț, di la Centrul județean tră conservarea și promovarea a culturăllii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Cara v’adratu alti planuri di vacanță, puteț s’videţ aesti biseriţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru volti virtuale adrati pritu un şingiru di proiecte ahoryea.
“Româñilli sunt un popul criștin, iara bisearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyea cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului. La bisearică, oaminilli ș-aflară daima arihatea cându s’feaţiră aputruseri, epidimii ică atumţea cându avură lenu turlii di probleme. Centrul a nostru judițean vru s’bagă tru valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul judițean tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandimie, când nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activități online. Instituția a noastră easti la protlu dimers di aestă turlie. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, fură cercetate biseriţ veclli ditu alte trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, hiinda patra zonă etnografică, aflată parțial tru judițul Maramureș. Ase, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’aduca ună vidzută panoramică a tutulor biseriţlor ditu lemnu cu statut di monument aflati tru aţeali patru locări etnografiţi a Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.
Țara Codrului easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini andreptu ditu vidiala etnografică, ama pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Maria Mirela Poduț. “Ari numa Zona Codrului, di itia că tru kirolu di ma ninti eara anvălită di păduri teasi di cupaciu și di fag, ama adză tu amprotusa suntu vălliurli şi kipitli a llei aştirnuti. “Biseriţ di lemnu ditu Zona Codrului – Volti virtuale” easti un proiectu ahărdzitu ti cercetarea a și promovarea a unui numir di 18 biseriţ veclli ditu lemnu, codrenești, cu statut di monument istoric, cari nică suntu pi cicioru tru ună zonă etnografică ţi s’tindi tru judițili Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”
Biseriţle ditu lemnu ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscute a publicului largu, avânda parti până tora di interesul a unui numir cama ñicu di specialiști, spune Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturăllei tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile tu ligătură cu aesti edifiţii di cult ditu lemnu sunt relativ puțăne. Niscănti numata fură actualizate u nolgica a añiloru 70, di la data a publicarillei a lor. Proiectul a nostru vru să scoată ditu anonimat prica di biseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica pi cicioru, cu istoria, ditaliile arhitecturale, picturile și pirmituserli a lor. Fură ndreapti volti virtuale tră biseriţ. Aestea au trăsături cari li particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţlor ditu lemnu ditu România. Easti important că, ditu aestea, șase armasiră nica cu distinația di locuri di cultu, ti comunități religioase ñiţ şi multu ñiţ. Idyea cu añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucărlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole scrise di specialiști ditu domeniile artălltei, istoriillei și arhitecturălleii – adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi un di monumentele vizate s-adrară volti virtuale și caduri ti au scupoliu s’yilipsească catandisea di tora a biseriţlor, tute informațiile loati tru formă di text și di imagine putânda s’hibă vidzuti tru secțiunea “biseriţ di lemnu” a website-ului codru.culturamm.ro”
Caracterul inovator a proiectului şeadi și tru datările dindrocronologhiţi di cari s’hărsiră șase ditutre biseriţle incluse tru proiect. Maria Mirela Poduț. “Eara scoasi tu vidiala informații valoroase mutrinda construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dindrocronologică easti nai ma precisă metodă di datare ditu dzalili a noastre. Procesul spuni ună analiza di laborator a unei mostre lemnoase ditu stizmă. Metoda easti ufilisită tră s’află vicllimea a arborilor ditu cari fu construită bisearică, ama și anul aproximativ a construcției. Ună premieră tru cadrul proiectului easti reprezentată di activitățile di filmare și di documentare. Aeastea prezintă realitatea biseriţlor ditu lemnu ditu zona Codrului tru idyea secțiune a site-ului – Biseriţ di lemnu.”
Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea “lăcașe kiruti”. Maria Mirela Poduț, di la Centrul judițean tră conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Pritu aesta, vremu s’adăvgămu, ahătu cătu s’poati la prica ţi kiru a patrimoniului ditu zona Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică, ti amărtie, goala posibilă. Ase, prezentăm unu şingiru di informații relevante și caduri cu biseriţ ditu lemnu cari s-anălţară un kiro ma ninti tru aesti hori, ama cari numata există tru prezent ti amartie. Aoa aflaţ și filmări cu nodi oameni cari tricura totna pritu aesti locuri di cult și ţi semnificație au tră ei. Putem să spunem că tru aesti lăcașe sămti s’yilipseaşti istoria di sute di ani tru cari ahât multi bărnuri lă tricură praglu. Tru un ahtari loc ,ești anvărligatu di ună dukeari di irini și di căldură, di itia a simplitatillei pi cari u vidimu aoa. Neise, noi vă călisimu s’yiniţ s’li vidiţ.
Dimecu, voltili virtuale suntu cu hăiri em tră aţelli cari vizitară aesti biseriţ și vor s’li veadă diznou cu niscănti ditalii, ama și tră aţelli cari nu putură s’agiungă la eali.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
