Băn’ile Herculane
Ază agiundzim în sud-vestul a Româniilei, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, situată pi Valea a Cernălei, la mică distanță di căsăbălu dunărean Orșova. Easte un loc în care proprietățâle terapeutiţe a apilor minerale sunt valorificate di doauă mile di ani, ninca din perioada romană, ama și ună zonă încărcată di istorie și di leghende. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriilei Băile Herculane, spune că prima atestare documentară a destinațilei a noastră, loculu di agiundzire ca turişti, easte di-tru anulu 153. El dzâse: Istoria stațiunilei easte multu avută, foarte bogată și este și mai veachle, ninca din timpuri primordiale, unăoară cu leghendile a eroului Hercule. Aestua (dzâc oaminli) să si aibă alumtată aoaţe cu cu Hidra, ţea cu șapte capite, pi care o/u avimse pi Valea Cernălei și în Clisura Dunării. Aşi, si spune că apile termale a liştei stațiune au putearea vindecătoare a lu Hercule. Si mai spune că, după ţe tăliee primulu cap a Hidrălei, Hercule fu urminipsit di ună moaşe, muliare multu trictă tru etă, di pi Valea Cernălei. Aesta li spuse că, ma că să i ascaldă ică si facă bane tru apile termale din Băile Herculane, va poată să află putearea să talie ţealealante capite ale Hidră. Așr si născu leghenda a stațiunilei. Stațiunea Bănile Herculane eara preferata romanilor bogaț și a ţilor din imperiulu austriac. După ţel de-al doilea polim mondial, după dezvoltarea turismului, stațiunea agiumse cunoscută printră turiștili din întreaga lume. Aeștia lu ștea tratamentul balnear tră toate lângorile-a aparatului musculo-scheletal. În prezentu, stațiunea si moderniză. Există hoteluri foarte ghine dotate, hoteluri cu baze di tratamentu la standarde europeane, care ofeeră nu maşi tratamentul cu ape termale bogate tru sulfu, că și tratamente SPA și wellness. Aestea di mai năpoi sunt tratamente moderne care nu si adreseadză persoanilor lândzite, că a ţilor care au dor/ care dorescu să prevină/să incheadică și să ascapă di stres.
Daniel Onea, 13.01.2022, 22:38
Ază agiundzim în sud-vestul a Româniilei, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, situată pi Valea a Cernălei, la mică distanță di căsăbălu dunărean Orșova. Easte un loc în care proprietățâle terapeutiţe a apilor minerale sunt valorificate di doauă mile di ani, ninca din perioada romană, ama și ună zonă încărcată di istorie și di leghende. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriilei Băile Herculane, spune că prima atestare documentară a destinațilei a noastră, loculu di agiundzire ca turişti, easte di-tru anulu 153. El dzâse: Istoria stațiunilei easte multu avută, foarte bogată și este și mai veachle, ninca din timpuri primordiale, unăoară cu leghendile a eroului Hercule. Aestua (dzâc oaminli) să si aibă alumtată aoaţe cu cu Hidra, ţea cu șapte capite, pi care o/u avimse pi Valea Cernălei și în Clisura Dunării. Aşi, si spune că apile termale a liştei stațiune au putearea vindecătoare a lu Hercule. Si mai spune că, după ţe tăliee primulu cap a Hidrălei, Hercule fu urminipsit di ună moaşe, muliare multu trictă tru etă, di pi Valea Cernălei. Aesta li spuse că, ma că să i ascaldă ică si facă bane tru apile termale din Băile Herculane, va poată să află putearea să talie ţealealante capite ale Hidră. Așr si născu leghenda a stațiunilei. Stațiunea Bănile Herculane eara preferata romanilor bogaț și a ţilor din imperiulu austriac. După ţel de-al doilea polim mondial, după dezvoltarea turismului, stațiunea agiumse cunoscută printră turiștili din întreaga lume. Aeștia lu ștea tratamentul balnear tră toate lângorile-a aparatului musculo-scheletal. În prezentu, stațiunea si moderniză. Există hoteluri foarte ghine dotate, hoteluri cu baze di tratamentu la standarde europeane, care ofeeră nu maşi tratamentul cu ape termale bogate tru sulfu, că și tratamente SPA și wellness. Aestea di mai năpoi sunt tratamente moderne care nu si adreseadză persoanilor lândzite, că a ţilor care au dor/ care dorescu să prevină/să incheadică și să ascapă di stres.
Ma că si zburâm di atracțiile din stațiunea Bănile Herculane, cu siguranță ună di eale easte chentrul istoric. Există mai multe pavilioane adrate în prima giumetate a secolului al XIX-lea, grupate în varliga statuilei a lu Hercule. La mică distanță, si aaflă alte case di patrimoniu, precum Cazinoulu, Bănile Imperiale austriaţe și vila în care stătea împărăteasa Austro-Ungarilei, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Bănile Herculane și tră priimnarile/drumețiile tru locurile di-an varliga. Unulu di cipitile muntoase din varliga a stațiunilei, care oferă ună vidzută impresionantă asupra Valilei a răului Cerna, fu climată, ică pătidzată pi numa a mirăroanilei, a mpirăteasălei. Dan Buru, referentu cultural în cadrulu a Primăriilei Bănile Herculane spune: Easte ună stațiune di munte ţi are și foarte multe ștranduri. În sezonulu caldu, pot să si facă plajă și drumeții pi munte. Peisajile sunt superbe. În special veara și toamna, toț turiștili cu mirache tră drumeții, cicloturismu şi turismu di aventură sunt aștiptaț la Bănile Herculane, toț avânda ţe să descoaperă și ţe să facă tru aestă zonă. Totunăoară, avem, din fericire, ună mulțame di monumente istoriţe clasa A, ninca di-tru chirolu a imperiului austro-ungar. Toate aestea si aaflă în chentrul vechliu a stațiunili și spun ună frâmtură di luxul a turismului practicat în Bănile Herculane tru aţel chiro. Aoaţe vinea amiradzâli/ampirațâli a imperiului austro-ungar, iar tru 1852, împăratul Franz Josef spunea că easte ţea mai muşată stațiune din Europa.
Ma că si vă planificaț un sejur mai lungu, va aveţ ună ofertă bogată di excursii tra să cunoaștiţ atracțiile di-an varliga. Din Bănile Herculane, pot să si facă piste 15 excursii di şcurtă durată. Dan Buru dzâţe: Unile di eale au ună durată di 4, 5 ore, alte di una dzuuă întreagă. Aşi, poate să si agiungă la Castrulu Roman Drobeta și la Muzeulu a Porțâlor di Fier di la Drobeta Turnu Severin, la Mănăstirea Sâmta Ana, di la Orșova sau la statuia a lu Decebal, sculptată tru stizma di munte, din Cazanile a Dunărilei, aestea di mai nâpoi hiinda şi ele ună atracție naturală. Sunt ama și excursii spre Oltenia di munte, spre Târgu Jiu, cătră operile a sculptorului Constantin Brâncuși, cătră Mănăstirea Tismana, Hobița sau Chleile a Sohodorului. Sunt și excursii spre Transilvania, spre Castelul a Corvinilor, care si aaflă la ună distanță di 120 km di Bănile Herculane. Ași ma, toate pot să hibă vizitate într-ună dzuuă. A mie îmi faţe mare plăcere să recomandu a tutulor ună excursie care si face tru doauă dzâle: Drumulu/Calea a romanilor în Dacia. Di la Drobeta Turnu Severin, loculu în care romanili au intrată întră anili 104-105, în Dacia, și de iu au fudzită, au loată calea, prin zona a noastră, pi Valea a Cernălei, Valea a Timișului, cătră Sarmisegetusa Regia, în Munțâlii a Orăștiilei. Toată aestă distanță poate să hibă parcursă tru doauă dzâle, cu înnoptare/şideare noaptea tru Bănile Herculane.
Ma că tru mărili căsăbadz prezența a ionilor negativi din aer easte di 80-100 pi centimetru cub, la Băile Herculane cifra creaște la 2.000. Eli sunt aţeli care asiguripsescu un somnu lișor și echilibreadză sistemulu nervos. Ionili negativi stimuleadză totunăoară metabolismul și favorizeadză cicatrizarea/înclidirea a rănilor. În stațiune, va aveaţ ună gamă largă di factori terapeutiţ și proceduri. Prima și ţea di bază pi lista tutulor turiștilor prinde să hibă banea sulfuroasă termală. Pi lângă aesta, foarte căftate sunt și bănile termale di plante, di plante autentiţe, nu di esențe chimiţe. Si folosescu menta, păducelul, gălbenelile, florile di salcâm, coada șorichiţului și, nu tru arada di mai năpoi, lavanda.
Stațiunea Băile Herculane easte și loculu di desfășurare a unui evenimentu ahoria, devenit deja tradițional, Festivalul Internațional di Folclor Hercules. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriei nă spune: Tru ultimili doi ani, pandemia nă nchidicăă să nă continuăm tradiția, ama, di anulu aestu, vrem să o/u continuăm. Au venită la aestu festival dansatori din lumea întreagă: din Mexic până în Israel, din partea di nordu a Europălei până tru Grăţie. Lă si feaţiră arada, sigura, dansatorili din România. Festivalul si organizeadză, di arada, la intrata mesului alonar, iar, pi parcursul a trei dzâle, turiștili au posibilitatea să veadă diverse culturi, să cunoască oamini și adeţ nale. Aşi, aestu festival si dezvoltăă și reuși să arămână/să dăinusească di piste 20 ani.
Foarte mulțâ turiști xeni au vinită aoaţe de-a lungul a chirolui. După 1989, tradiția fu puțin întrearuptă, ama turiștili aarhiusira să vină diznou. Aerul curat, apile curative, posibilitățâle di agrementu din stațiune și di-an varliga lă asiguripsescu a tutulor ună vacanță reușită.
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu
