Atracții turistiţe tru județulu Mehedinți
Nâ duţim ază cătră sud-vestul a Româniilei, ună zonă turistică a cui faimă tricu di multu granițele a țarâlei. Tru județulu Mehedinți pot sa hibă excursii tru piștirei, alpinismu, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitație și ciclismu. Totunăoară, Orșova – Cazanele Mari easte ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşate peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Mariana Drăghian easte manager di comunicare ali Asociație Pro Mehedinți, din Drobeta Turnu Severin. Aleapsim patru obiective turistiţe importante pi care considerăm noi că nu prinde să li rateadză/cheară macă si hibă în zonă. Primul va hibă Spileia/Peștera Topolnița, situată în comuna Cireșul. Easte a doaua peșteră din România di punctu di videare a lundzimilei, iar în lume ocupă locul 16. Are ună lundzime totală di 24,5 km, di care maşi 11 km sunt exploataț. Peștereaua easte declarată monumentu a naturâlei și nu poate să hibă vizitată dicât într-ună singură dzuuă pi an, îndoauă sâhăţ, atunţea când are loc Serbarea Câmpenească, organizată tru ţea de-a treia dumănică di-tru mesulu augustu. Până tora fură organizate 55 di ediții a liştei sărbătoare. Cu ocazia aesta, si organizeadză și un panair cu produse alimentare și zânăţ din județ.”
Daniel Onea, 31.01.2019, 21:02
Nâ duţim ază cătră sud-vestul a Româniilei, ună zonă turistică a cui faimă tricu di multu granițele a țarâlei. Tru județulu Mehedinți pot sa hibă excursii tru piștirei, alpinismu, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitație și ciclismu. Totunăoară, Orșova – Cazanele Mari easte ruta di pi care puteț să admiraţ aţeale mai muşate peisaje create di Dunăre în România, ama și multe vestigii/toară istoriţe. Mariana Drăghian easte manager di comunicare ali Asociație Pro Mehedinți, din Drobeta Turnu Severin. Aleapsim patru obiective turistiţe importante pi care considerăm noi că nu prinde să li rateadză/cheară macă si hibă în zonă. Primul va hibă Spileia/Peștera Topolnița, situată în comuna Cireșul. Easte a doaua peșteră din România di punctu di videare a lundzimilei, iar în lume ocupă locul 16. Are ună lundzime totală di 24,5 km, di care maşi 11 km sunt exploataț. Peștereaua easte declarată monumentu a naturâlei și nu poate să hibă vizitată dicât într-ună singură dzuuă pi an, îndoauă sâhăţ, atunţea când are loc Serbarea Câmpenească, organizată tru ţea de-a treia dumănică di-tru mesulu augustu. Până tora fură organizate 55 di ediții a liştei sărbătoare. Cu ocazia aesta, si organizeadză și un panair cu produse alimentare și zânăţ din județ.”
Mariana Drăghian, manager di comunicare ali Asociație Pro Mehedinți, nă recomandă să nu ratăm/chirem ună incursiune faschinantă în istorie. Un altu obiectiv easte Cetatea Medievală a Severinului, situată tru municipiul Drobeta Turnu Severin. Aestu monumentu fu construit în secolul al XIII-lea, pi suupăturile a ţetatilei Drobeta, într-ună zonă strateghică di punctu di vedeare militar. Avânda ună poziție strateghică, ţitatea fu considerată tru Evulu Mediu ţea mai importanta din zonă. Tru anulu 2009 are intrată în renovare, iar tru anulu 2015 fu deşcl’isă a publicului trâ vizitare. Aoa si organizeadză în perioada di veară ună multitudine di evenimente cultural-artistiţe di care aduc aminte Festivalul Medieval al Cetății Severinului.”
Macă si vâ aveţ întribată iu si află ţea mai mare punte naturală rutieră din Europa, easte chirolu să înviţaţ că u aflaţ în județul Mehedinți. Mariana Drăghian spune: Un altu obiectiv easte Podul/Apuntea a lu Dumnezeu, care si aaflă în comuna Ponoarele, la șase km di căsăbalu Baia de Aramă. Easte uniculu pasaj natural rutier funcțional din România. Easte printră puțânile forme naturale di aestu gen existente la nivel mondial. Si mai cunoscu maşi treie punţâ naturale în lume. Ună easte tru SUA, iar altă si aaflă în Franța. Podul lui Dumnezeu are ună lundzime di 30 di metri, ună anălțime di 13 metri, ună lărdzime di 22 di metri și ună dişcl’idire di noauă metri. Hiinda ţea mai mare punte naturală din România și a daua ca mărime în Europa, Podul/Puntea lui Dumnezeu si formă pri-tru suruparea a unui mur a spileil’ei/peștereauălei Ponoare, aflată aclo aproapea.”
Mulți si au întribată desi easte zborulu di ună extravaganță sau di ună operă di artă, ama cu sigura au admirată în Mehedinți ţea mai mare sculptură în cheatră din Europa. Mariana Drăghian, manager di comunicare ali Asociație Pro Mehedinți, din Drobeta Turnu Severin, spune: Statuia a lu Decebal, care easte săpată tru cheatra muntelui, easte situată la gura di virsare a râului Mraconia tu Dunăre, avânda ună anălțime di 40 di metri și ună lățime di 25 di metri. Ea easte ţea mai analtă sculptură di cheatră din Europa și eate cu maşi șase metri mai m’ică decât Statuia Libertatilei din SUA. Inițiativa realizarilei a lei aparținu a lu Iosif Constantin Drăgan, fondatorulu a Fundațil’ei Europeană Drăgan. Totunăoară, di aoaţe, di la prosupulu a lu Decebal, turiștil’i pot să opteadză trâ piimnări cu barca pi Dunăre. Aestea si organizeadză ninca di nângă obiectiv. Tru aeste priimnări pot să hibă vizitate Peștereaua Ponicova, Peștera Veterani, Tabula Traiana și Mănăstirea Mraconia.”
Zânăţâile și tradițiile si ţân în zonile rurale din județulu Mehedinți. Sărbătorile relighioase sunt organizate tru tut aţel mod di-tru vecl’iul chiro, spune Mariana Drăghian: Pot să recomandu faimoasa ceramică di la Șișești. Easte singura localitate di-tru județul Mehedinți în care si mai ţâne/păstreadză tradiția olăritului. A că easte ună tradiție care dateadză ninca di-tru chirolu a dacilor, artizan’il’i di-tru Șișești au reușită să ţână tehniţâle. Sunt masturi populari care pot să hibă vizitaț. Totunăoară, în zona di munte, în Ponoarele, tradiția și portul popular/stran’ile au ună valoare inestimabilă. Mul’erile ninca mai lucreadză manual costume/stran’e populare. Faimoasile ii/câmeşi mul’ireşti di la Ponoarele poartă amprenta mul’erilor din zona di nordu a județului Mehedinți. Din-tru mân’ile a luştor mul’eri ies cu diaver bijuterii vestimentare. Iulia Martinescu easte ună recomandare trâ turiștil’i care vor să veadă cum si realizeadză ahtări obiecte di vestimentație.”
Asociația Pro Mehedinți are implementată mai multe proiecte pri-tru programile transfrontaliere România – Serbia și România – Bulgaria. Mariana Drăghian, manager di comunicare, spune: În cadrul a programului România – Bulgaria putem să nă mârim cu proiectul Șase motive tra să vizitaţ zona turistică Mehedinți — Vidin”, tru care un numer di 120 di oamin’I di a locului/ localniţ di-tru aţeale doauă zone au învițată în cadrul a șase ateliere di artizanat să realizedză suveniruri turistiţe di lemnu, di pândză, di lut/loc galbin sau pictură. Un altu proiectu estea ţel pri-tru programulu România – Serbia, Șapte thaume/ciudii a lumilei. Fură realizate filme di promovare turistică trâ cathe anotimp a anului. Turiștil’i fură informaț ţi pot să viziteadză și care sunt evenimentile organizate și fură amplasate panouri turistiţe cu coduri QR ahât tru județulu Mehedinți cât și în reghiunea Borski. Fură realizate și baze de date cu informații dispre obiective și cu coordonatile GPS a luştor. Un altu proiectu Păstrătoril’i ali tradiție” avu ca scupo promovarea turistică. Si înhiință un ansamblu di 24 tineri dansatori.”
Iţe perioadă a anului easte ideală trâ un sejur în județul Mehedinți, ama tr augustu va hiţ hâidipsiţ cu dulceață și țuică de smochine/răchie di hiţe. Atunţea are loc Festivalul Smochinelor/a Hiţilor. Aestua arhiuseaşte cu ună demonstrație di culeadxir/adunare hiţe în costum popular/stran’e populare și concursuri trâ aţeale mai bune delicatese. Seara si bitiseaşte cu spectacole susțânute di artiști locali și di ansambluri renumite din reghiune. (Şt.B)
Autor: Daniel Onea
Armânipsire: Hristu Steriu
