Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Atracţii turistiţe în judeţulu Neamţ

Atracţii turistiţe în judeţulu Neamţ

Ţi cara că nu si aaflă întru protile destinaţii turistiţe din România pricum Transilvania, litoralul a Maril’ei Neagră sau, mai recentu, Bucureştiul, zona a Neamţului are multe atracţii care pot să agiută la ună vacanţă reuşită. În judeţulu Neamţ, vizitatoril’i var descoapiră atracţii a naturâlei, situri istoriţe încărcate de leghende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi ună gastronomie a cure nu poţ să-l’i rezişti.

Ștefan Baciu, 28.06.2017, 22:13

Ună parte a atracţiilor turistice si aaflă în municipiul reşedinţă di judeţ, Piatra Neamţ. În chentrul a câsâbălui se aaflă Ansamblul Curtea Domnească, a cure arhiusită dateadză din a daua giumitate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului a Moldovâlei, Ştefan ţel Marile. Din fosta Curte Domnească mai exiistă maşi ună parte di ctizmile di incintă şi di-tru zimnicuri. Aoa se aaflă Bâsearica Domnească Sâmtul Ioan, construită di cheatră tru 1497 — 1498 în stil arhitectural moldovenescu. Di multele muzee di-tru câsâbă, unulu easte special şi anume Muzeulu de artă Eneolitică Cucuteni. Fu deschis tru anulu 2005 tru binaia unei fostă bancă, tamam tru zona istorică a câsâbălui. Tru vitrinele a muzeului sunt expuse vase de cheramică pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care aparţânură a unei civilizaţie ţi are locuită în zona Moldovâlei, tru sud-estul a Transilvanil’ei, pi teritoriul a Rep. Moldova şi a Ucrainâlei întră 4600 şi 2750 î.H. Numa a liştei civilizaţie fu legată di descoperirile arheologiţe di-tru 1884 şi 1893 din localitatea Cucuteni di nângă Iaşi.

Să continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu agiutorulu a jurnalistului Traian Bădulescu:

Judetulu Neamţ easte unulu di judeţile de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural easte ghine dezvoltat. Suntu sute di pensiuni rurale, suntu şi ndauă hoteluri mări di 3 şi 4 steale di calitate, care fură renovate în ultimil’i ani. Avem leghendarulu Han al Ancuţei, care easte unulu di aţeale mai cunoscutile hanuri şi restaurante tradiţionale româneşti, solicitate şi de românil’i şi di xen’il’i care trec prin zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt munţâ foarte bun’i trâ drumeţiile/priimnările montane.”

Di la Piatra Neamţ si agiundz multu aghon’ea la Barajulu de la Bicaz şi mai diparte, trecânda munţâl’i spre Transilvania pri-tru Cl’eile a Bicazului, în Parcul Naţional cu tut aţeauăşi numă. Tot de la Bicaz se agiundze în Parcul Naţional Ceahlău şi la Muntile cu tut aţeauăşi numă.

Ună altă rută pi care poate să si agiungă pi Muntile Ceahlău easte pri-tru câsâbadzâl’i Roman şi Târgu Neamţ. La Roman si aaflă Casa memorială a unuia di aţel’i mai măril’ muzician’i pi care îl’i deade România, Sergiu Celibidache, unul di aţel’i mai măril’ dirijori a lumilei. Întră Roman şi Târgu Neamţ si aaflă celebrul Han a li Ancuţă, construit la bitisita secolului al 18-lea tra să hibă loc di cunache, di dânâsire trâ negustoril’i care treţea pri-tru aestă zonă a Moldovâlei. Unulu di aţel’i mai prolifiţâl’i scriitori români, Mihail Sadoveanu, reuni, adună tru un loc, 9 istorime sum titlul “Hanul Ancuţei”, volum apărut tru anulu 1928.

Agiundziem şi în zona câsâbălui Târgu Neamţ, iu alfăm multe obiective turistiţe pricum ţitatea medievală cu tut aţea numă, apoia Casa memorială a lu Ion Creangă, unâ altă numă importantă a literaturâlei română. Easte casa copilăriilei, a ficiuramilei a scriitorului, aflată la Humuleşti, unâ hoară agiumtâ cartier a câsâbălui Târgu Neamţ. M’ergândalui spri zona montană, agiundzim în Parcul Natural Vânători Neamţ şi la rezervaţia de zimbri di la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunâlei Vânători Neamţ, la circa 15 km di Târgu Neamţ si aaflă ţea mai veacl’e şi ţea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovâlei – Mănăstirea Neamţ. Fu ctitorită de voievodz di-tru soia a Muşatinilor, pricum Petru I Muşat, Alexandru ţel Bunulu şi Ştefan ţel Marile. Tru incinta mănăstirilei lu aflăm pi părintele Andrei pi care lu rugăm, lu paraclasim să nâ spună câţe easte important trâ turişti români şi xen’i să viziteadză aestă mănăstire? El dzâse:

Prota oară că aestă mănăstire a Neamtului easte simbolulu a monahismului şi culturâlei a noastră românească. Ma multu di ahât, easte ună muşuteaţă şi ună ctitorie a voievodzâlor muşatini care, precum vidzut şi dvs scoase tru mighdane muşuteaţa şi cultura românească nincă di-tru Evul mediu. Hiinda situată nângă Ţitatea Neamţului, avu un loc strateghic tru aţeale perioade, plus că mănăstirea apruche danii (doare date) din partea domnitorilor muşatini baighi însemnate şi apoia muşuţarea a liştei mănăstire avut un rol multu importantu şi fu şi un privilegiu trâ aestă mănăstire di aform’ia că primulu mitropolit a li Moldovă şi stareţ a Mănăstirilei a Neamtului fu Iosif I Muşat, tot di soia Muşatinilor.”

Di menţionat că la mănăstirea Neamţ apăru, tru secolul al 14-lea, ună şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar di-tru anulu 1800 funcţionăă ună tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după ună cale de circa 50 di km printr-ună zonă cu păduri bogate, se agiundze tru staţiunea Durău. Easte ună staţiune isihă, cu hoteluri şi structuri de cazare di calitate şi cu ună pârtie de schi. Tora, ama, tru chirolu a vearâlei, staţiunea Durău easte punctul de părn’ire în drumeţii, aţeale mai frecventate trasee hiinda ţeale spre cipitulu Toaca de pe Muntile Ceahlău, muntile care are şi ună dzuuă, 6 agustu, cându în calendarulu ortodoxu easte Sărbătoarea A lâxiril’ei la Faţă. Tru dimneaţa a ţil’ei dzuuă, aţel’i care agiungu pe cipitulu Toaca, la piste 1900 di metri altitudine, sunt martoril’i a unui fenomen mistergh’ios. După apirita soarilui, Vârful Toaca faţe ună aumbră în formă de piramidă, învăluită într-ună aură multicoloră, aţea ţi faţe mai sânâtoase legendile ligate di aţist munte, sacru trâ daci. El’i credea că pe aţist munte si aaflă zeil’i şi alina spre cipitulu a luştui tra să facă rigeaie şi să hibă mai aproapea di ţer.

autor: Ştefan Baciu

armanipsire: Hristu Steriu