Atracţii tru judeţulu Prahova

Judeţulu Prahova (sudulu a Româniil’ei) easte cunoscut ma multu trâ staţiunile turistiţe di pi Valea Prahovâl’ei şi trâ zona viticolă, di av’in’e, Dealu Mare. Aoa va vă harăsiţ di peisaje spectaculoase, ama puteţ să vizitaţ şi castele, cunăchi, muzee inedite, cum suntu Muzeulu a Petrolului sau Muzeulu Ceasului, a Orologhiului, mănăstiri vecl’i şi başi ună salină. Di aţistea, Muzeul Ceasului din Ploieşti easte unic în Europa. Casa muzeului fu construită în anulu 1890 şi apânghiseaşte ună colecţie di aproximativ 4.000 di exponate: cadrane solare, ceasuri cu apă, orologhiu cu turnare la 365 di dzâle, orologhii di arină, ceasuri ică orologhii di masă, pendule şi clepsidre. Va aveţ ocazia să videţ aoa evoluţia timpului şi a instrumentilor di misurare, din secolul XVI, până la arhiusita secolului XX.

Daniel Onea, 17.11.2016, 21:49

Judeţulu Prahova (sudulu a Româniil’ei) easte cunoscut ma multu trâ staţiunile turistiţe di pi Valea Prahovâl’ei şi trâ zona viticolă, di av’in’e, Dealu Mare. Aoa va vă harăsiţ di peisaje spectaculoase, ama puteţ să vizitaţ şi castele, cunăchi, muzee inedite, cum suntu Muzeulu a Petrolului sau Muzeulu Ceasului, a Orologhiului, mănăstiri vecl’i şi başi ună salină. Di aţistea, Muzeul Ceasului din Ploieşti easte unic în Europa. Casa muzeului fu construită în anulu 1890 şi apânghiseaşte ună colecţie di aproximativ 4.000 di exponate: cadrane solare, ceasuri cu apă, orologhiu cu turnare la 365 di dzâle, orologhii di arină, ceasuri ică orologhii di masă, pendule şi clepsidre. Va aveţ ocazia să videţ aoa evoluţia timpului şi a instrumentilor di misurare, din secolul XVI, până la arhiusita secolului XX.

Adrian Voican, preşedinte a Asociaţiil’ei trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, consiideră că turiştil’i lipseaşte să fugă din România cu sumarâsulu pi budză. Primulu lucru pi care-l remaarcă xen’il’i atumţea când v’in easte că, în România, Oamin’il’i sunt dişcl’işi, suntu aştiptaţ, iar pri-tru aţist lucru, reghiunea Prahova easte diferită di alte destinaţii turistice consacrate. Adrian Voican dzâse: Prahova easte una di reghiunile ţeale mai importantile di punctu di videre turistic a li Românie, arada di zona Transilvanilei trâ tradiţii şi zona litoralului, trâ aţel’i care vor să facă plajă la Marea Neagră. În Prahova exiistă ună ghinecunoscută zonă montană, cu staţiun’i, ama xen’il’i sunt interesaţ să viziteadză în special castelul Peleş sau castelul Pelişor. Tru Câmpina avem Muzeulu Iulia Haşdeu şi Muzeulu Nicolae Grigorescu. Avem şi casa George Enescu, în Sinaia. Aţiste obiective sunt interesante din punctu di vedere cultural şi istoric. Sinaia easte, probabil, perla Carpaţâlor, perla Bucegilor. În istorie fu cunoscută ca hiinda staţiunea regilor a li Românie. Easte autentică, spri diferenţă di alte zone, care sunt ma comerciale. Easte, tutunâoară, multu important trâ parcurdzire, indiferent di perioada anului, Drumul Vinului. Avem podgorii, av’in’e, şi crame importante tru judeţulu Prahova, arhiusinda cu Valea Călugărească, Ceptura Tohani, Urlaţi. Ţel mai importantul easte v’inulu aroşu. Feteasca Neagră easte un ambasador a zonâlei. Turismul di sănătate si-are dezvoltată multu în Prahova. Avem la Poiana Câmpina bâgate în valoare ndauă izvure ansărate şi terapeutiţe di mare valoare. Sunt di patru ori ma ansărate di apa di la Techirghiol, di exemplu. Aoa poate să si facă tratamentu cu laspe di Techirghiol pi toată perioada anului.”

Sinaia easte un chentru extraordinar trâ turismul di afaceri, contiinuă Adrian Voican, preşedinte a li Asociaţie trâ Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Prahova. Si organizeadză conferinţe medicale, di anvergură internaţională, cu până la 5.000 di participanţâ. Adrian Voican:

Si-are investită foarte multu şi în zona privată a modernizaril’ei a hotelurilor, şi în partea publică. Transportul pi cablu, cătră platoulu Bucegi si-are modernizată ninca di anulu trecut. Di la arhiusita a luştui an, funcţioneadză al doilea tronson a telegondolâl’ei. După doi ani di investiţii, si bitisi modernizarea chentrului a li staţiune, iar tora si veade ca ună staţiune montană din vest. Ama nu va nâ vom limităm la Sinaia. La Buşteni, lipseaşte s-hibă vizitat castelul Cantacuzino, ună bijuterie arhitectonică, ghine bâgată în valoare. Aoa au loc diverse concerte speciale. Di multe ori, sunt invitaţ a Teatrului Balşoi, di Moscova. Tru locurile di aproapea, di anvârliga, în Azuga are un hotel di ţinţe steale, multu aproapea di pârtia di schi. Exiistă şi hoteluri di dauă sau treie steale tru aestă staţiune, cunoscută şi ca destinaţie, loc di agiundzire, di schi trâ cilimean’i. Preţurile trâ cazare şi trâ practicarea schiului sunt m’iţ.”

Tru Câmpina, dânâsim la ună pensiune di treie margarete. Elena Lamba, proprietară a pensiunil’i are găzduită, ca nicuchiră, mulţâ turişti de-a lungul a chirolui. Printră aţiştia şi mulţâ xen’i, a cure lâ feaţe un program di vizitare, ahtare turlie încât să profită la maxim di sejurulu tricut în judeţulu Prahova. Pensiunea si aaflă la poalile a dzeânâlei Muscel, la maşi ţinţe minute di imnare pripade di castelul Iulia Haşdeu şi di Muzeulu Nicolae Grigorescu. Elena Lamba:

La 300 di metri si dişcl’ise un loc special amenajat cu terenuri di tenis, di fotbal, di badminton, închiriare-loare cu niche biciclete, ATV-uri, biciclete trâ cilimean’i. Exiistă un spaţiu special amenajat trâ role. Mai avem aproapea bâsearica di la Brazi, monumentu istoric, după care, foarte multă virdeaţă. Recomandăm priimnări pri-tru pădurea Valea Doftanâl’ei şi ună vizită la mănăstirea Brebu, mutată di domnitorulu român Matei Basarab.”

Locurile trâ Crăciun şi Revelion sunt aproapea epuizate. Di aţeale aproximativ 15.000 di locuri di cazare di pi Valea Prahovâlei, 90% sunt deja ocupate, spune Adrian Voican. Zona easte multu cunoscută printră turiştil’i din România şi din afoara l’ei. Trâ toţ aeştia, exiistă chentre di informare la Sinaia, Buşteni, Azuga, Câmpina, Breaza, care bagă la dispoziţie materiale di promovare şi hărţâ tru ma multe limbe di circulaţie internaţională. Adrian Voican dzâse:

Aflăm informaţii dispre atracţii locale. Di exemplu, di punctu di videare gastronomic, pi nângă Drumulu a V’inului, avem şi Drumulu a Fructilor, Festivalul a Dulceaţâl’ei, tru mesulu agh’izmăciune, la Brebu, Festivalul a Castan’ilor, în Ploieşti. Si organizeadză Festivalul a Caşcavelâl’ei pi Valea a li Doftană, Festivalul a Ţuicâl’ei (a Rachiil’ei), tru sâmedru, la Vălenii de munte. Trâ aţel’i cu mirachea a sporturilor, exiistă Clubulu di golfu di la Breaza. Sunt multe lucre trâ făţeare pi Valea Prahovâl’ei, nu maşi schi sau sporturi di iarnă. Mountain bike-ul si-are dezvoltat foarte multu. Veara, instalaţiile di cablu sunt ufilisite nu tra să transportă schiori, că biciclişti. Există ateliere di ie, câmeaşa, bluza mul’irească, orighinală, brodată manual, în Breaza. La Puchenii Moşneni există chentre di zânate trâ împletituri di papură. Tutunâoară, în Ploieşti, Sinaia şi tru alte locuri din judeţ, si organizeadză panairuri di zânăţ.”

Iatu aşi ma ună destinaţie recomandată şi trâ turismul di business, şi trâ aţel activ şi di relaxare. Easte ună destinaţie trâ toată familia, recomandată trâ vacanţe pi tot parcursul a anului. (Şt.B)

Autori: Daniel Onea/Ştefan Baciu

Armânipsire: Hristu Steriu