Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Arii naţionale protejate din România

Arii naţionale protejate din România

România apânghiseaşte niscânte/unile di aţeale ma valoroasile ecosisteme din Europa, pi nu ma puţân di 1,6 milioane di hectare: rezervaţii ştiinţifiţe, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente a li natură, la care si adavgă Rezervaţia Biosferâl’ei Delta Dunării. Easte, poate, ţea ma bogata ţară europeană di punctu di videare a biodiversitatil’ei.

România Internațional, 02.02.2017, 21:30

Nâ dânâsim cama ninte în Parcul Natural Bucegi. Aţesta si tinde pi un masiv întreg şi fu constituit tamam pi timel’lu a valoaril’ei ahoria di patrimoniu. Conform a datilor a administraţilei, aestă arie naturală protejată easte unâ di aţeale ma vizitatile, după Delta Dunării. Zurâm di ma multu di 32.000 di hectare, di la zona dealurilor/dzenurilor analte până în zona Vârfului Omu, cipit di munte la 2.500 di metri altitudine. În paralel cu patrimoniul natural, turiştil’i beneficiadză di infrastructura turistică bâgată la dispoziţie di autorităţâle locale, ama şi di domeniul schiabil, care în ultima perioadă di chiro cunoscu ună modernizare considerabilă. Horia Iuncu, directorulu a administraţilei a Parcului Natural Bucegi, unitate care easte în subordinea a Regiil’ei Naţională a Pădurilor ROMSILVA. El dzâse:

Parcul Natural Bucegi easte prima arie protejată din România, cu plan di managementu legal, aprobat pri-tru apofase di guvernu. Are un capitol ghine definit mutrinda turismul, regulile di vizitare şi, în egală misură, aflarea sau adoptarea unor forme di turismu alternativ care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra mediului. Promovăm ecoturismul. Nu si praactică avinătoarea tru adevăratulu sens a zborului. Turiştil’i fac maşi fotografii a animalelor, si bucură di prezenţa lor. Avem trasee tematiţe trâ prezentare elementile di faună, di geologie, ahtare turlie încât impactul negativ să hibă minim.”

Şi agiundzim tora la aria naturală protejată din România pi loculu doi ca numir di vizitatori: Delta a li Dunăre. Ună reţeauă di canale, di lacuri, di insule acopirite cu câlame, di păduri, di păşun’i şi di dune di arină. Easte ună arie care apânghiseaşte piste treie sute di specii di păsări/di pul’i şi ninumirate specii di peşti, în timp ţi varietatea di 1.150 di specii di plante cuprinde di la liane împletite pi trupurile a pom’ilor tru padurile di cupaciu până la nuferi. Nu easte, aşi, di m’irare că UNESCO are desemnată Delta Dunăril’ei Rezervaţie a Biosferâlei. Priimnările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe di agrement, pescuitul sau excursiile di fotografie cu ghid sunt printră aţeale mai solicitatile programe turistiţe din Delta Dunărilei. Dragoş Gociman, vicepreşedinte a Asociatilei Patronală a Turismului din Delta Dunarii. El dzâse:

“Delta Dunării easte ună destinaţie unicat, nu maşi trâ România, că trâ întreaga lume. Turistul care agiundze la noi easte ghine să ştibă că Delta nu easte maşi trâ pescari şi avinători. Delta Dunărilei va hibă un loc în care vă vâ simţiţ liber, va să simţiţ că bânaţ în comuniune cu natura, cu fisea. Delta va hibă loculu în care va descopiriţ gustul a borşului pescărescu. Eate diferită di la anotimp la anotimp. Tru anotimpuri diferite, va descoperiţ ună altă deltă. Tutunâoară, easte diferită di la ună zonă la altă. M’i-easte multu greu să indic un loc anume, care m’i-easte multu pi vreare. Mi minduescu la pădurea di pom’il’i dzâşi arini, la un apus, la un scâpitat di soare, la virsarea Dunăril’ei în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la ună priimnare pi lacuri, la toate zonile aghre, la salba/ghiurdanea di lacuri di la Mila 23. Sunt foarte multe locuri trâ videare în Deltă. Turiştil’i xen’i care nâ viziteadză exclamă şi spun că descoperă unâ altâ turlie di Românie. Nu lâ v’ine să creadă câte are di oferit natura în Delta a li Dunăre, ama si m’iră şi di calitatea serviciilor turistiţe oferite în zonă.”

Nâ turnăm la munte. Zburâm în continuare dispre unulu di aţeale ma spectaculoasile masive muntoase: Piatra Craiului. Aoaţe va videţ singura creastă calcaroasă din România care depăşeaşte 2000 di metri şi un peisaj unic, cu abrupturi mări. Aproape ună treime din totalul a speciilor di floră din România si aaflă aoaţe. Parcul Naţional Piatra Craiului si tinde pi aproapea 15 m’il’e di hectare, iar oferta turistică include vizitarea a unor păduri virgine, excursii dedicate a observaril’ei a ursului brun di-tru observatoare încl’ise, alpinismu şi escaladă, vizitarea a târuştilor şi stăn’ilor româneşti şi turism ecvestru. Iar turiştil’i îşi arhiusescu călătoria din Centrul di Vizitare a Parcului. Mircea Vergheleţ, directorulu a administraţilei dzâţe:

Easte practic un muzeu a masivului iu turiştil’i pot să aaflă informaţii dispre Piatra Craiului, dispre speciile di floră şi faună din parc, dispre tradiţiile locale, dispre modulu în care si faţe brânza de burduf/caşlu di foale tru coajă di brad, un produs tradiţional aoa. Avem un documentar di piste dzaţe minute cu tot procedeulu di realizare a luştui produs. Tutunâoară, Chentrul di Vizitare are multe di multe elemente interactive. Exiistă şi diorame. Practic, cu palma poţ să dai drumul, să dai cale la un film, la diapozitive, poţ să faţ un puzzle. Exiistă şi ună machetă tridimensională a masivului, care acaţă bană cu agiutorulu a unui proiector amplasat tru tâvane. Pi aestă machetă pot să si veadă hărţâle a traseelor turistiţe, cu refugiile di-tru Parcul Naţional, distribuţia solurilor, a habitatilor. Absolut toate informaţiile sunt prezentate şi în limba engleză. Ahât informaţia digitală di pi monitoare cât şi panourile din Chentrul di Vizitare sunt bilingve: română-engleză. Fu ună regulă pi care u avem adoptată şi pi care u respectăm. Tutunâoară, traseulu di vizitare easte marcat şi avem şi panouri în Braille trâ nividzători.”

Iar ma că si vă dânâsiţ în capitala Româniil’ei şi nu aveţ chiro să vă deplasaţ până la munte sau în Deltă, puteţ să vizitaţ Parcul Natural Comana. La maşi 39 di km Bucureşti, oferta easte bogată: trasee turistiţe printr-ună pădure bogată în care pot să si veadă arbori seculari, monumente a naturâl’ei, trasee turistiţe, amenajări lacustre şi ună mănăstire care aduţe aminte numa a leghendarului domnitor român Vlad Ţepeş. Tru un loc pi aproapea, si aaflă şi un parcu di aventură trâ toată familia. Valentin Grigore, directorulu a administraţil’ei dzâţe:

În parc suntu aproximativ 8.000 di hectare di pădure, 2.000 di hectare di zone umede, cu vlângă, locuri cu muceară şi ape. Avem aoaţe ună a daua deltă a Româniilei. Easte zborulu di Balta Comana, un unicat la nivelul a ţarâlei a noastră. Are 1.200 di hectare şi ea işişi repreziintă ună m’ică deltă a râului Neajlov. Easte concentrată ună multu mare biodiversitate în zonă. Avem 212 specii di păsări di apă, flora easte iaraşi multu bogată, suntu 1250 di specii di plante.”

Cathiună arie naturală protejată are ună pagină di internet actualizată cu ţeale mai nalile informaţii. Tutunâoară, di la Chentrile di Informare turistică zonale puteţ să obţâniţ hărţâ, propuniri di trasee şi recomandări trâ cazare.

Autor: Daniel Onea

Armânipsi: Hristu Steriu