Amintatoril’i a concursului „Radio România 85”
Eugen Cojocariu, 19.07.2013, 22:50
Concursul vâ diştiptă interesul şi nâ vinirâ 515 răspunsuri complete şi corecte! Vă mulţan’iisim, vâ dzâţim evharisto şi vă invităm să participaţ şi altâ oarâ la concursurile RRI.
Marile Premiu va sibâ un sejur di 10 dzâle (nauă nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 15-24 agh’eazmăciune 2013, în 3 zone din România acopirite di emisia unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj (sud-vestu), Timiş (vestu) şi Cluj (nord-vestu).
Concursul fu sponsorizat di Complexul Energhetic Oltenia şi di SC Boca Junior SRL, din Timişoara. Parteneril’I a concursului furâ Consiliul Judeţean Gorj, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 — Capitală Culturală Europeană”, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Timiş, Uniunea Artiştilor Plastiţ, Filialile Cluj şi Gorj, Chentrul di Studii Transilvane, Asociaţia Meşterilor (Masturilor) Populari Clujeni, Chentrul Judeţean trâ conservarea şi promovarea culturâl’ei tradiţionalâ Cluj.
Di-tru emisiun’ile a noastre, di pri site-ul RRI, ama şi di pi profilurile Facebook şi Twitter putut s-li aflaţ răspunsurile la întribările cu care vâ avem provocatâ să nâ scriiţ.
Concursul si bitisi la 30 cirişar. Până să aflaţ care sunt amintâtoril’i vă aduţim aminte întribările la care vâ invităm să răspundiţ:
– Când si difuză prima transmisie radiofonică ofiţială din România? Răspunsu corectu: la 1 noiembriu 1928, oarile 17.00.
– Care easte cota di pâzare a serviciului public di radio din România? Răspunsu corectu: 30%.
– Enumeraţ (misuraţ) barim 3 posturi di radio din cadrul a Suţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. Aoaţe puteaţ s-aleadiţ di posturile naţionale Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Antena Satelor, postul cu vocaţie naţională Radio România Muzical, postul trâ xeane Radio România Internaţional, posturile reghionale şi locale grupate tru reţeaua Radio România Regional (din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Reşiţa, Constanţa, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, Arad), posturile online Radio3net şi Radio România Junior, ama şi Radio Chişinău, postu SRR ţi acoapiră dauă treimuri di Republica Moldova.
Tora putem sâ derulăm lista ţilor ţi amintarâ.
Aţeale 30 di Menţiun’i lâ si duc a ascultătorilor ică utilizatorilor di Internet : Kamal Bouamama şi Adel Firjaoui, ambil’i doi di-tru Algeria, Adrian Micallef din Malta, ascultător a emisiun’ilor în limba italiană şi Claudio Vittorini din Italia, Zhi Yanjiao, Ji Kuang, Li Ming şi Yu Hongyan, toţ 4 din China, Dieter Feltes şi Herbert Jörger, doil’i di-tru Ghirmânie, Vladimir Andrianov, din Ucraina, ascultător a emisiun’ilor RRI tru limba rusă, Nikolai Popov şi Oleg Panko, doil’i din Rusia, Abderahim Sebbar, din Maroc, şi Nikolai Epişov, din Rusia, doil’i scrisirâ a Serviciului Francez, Freddy Ampuero Saldivia, Chile, José Roberto da Silva Cunha, din Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, Claudio Alfredo Martijena, di-tru Argentina, Alfredo Perdomo, Venezuela, Bandar Alhazmi, di-tru Arabia Saudită, care scrise a Serviciului Englez, Nasir Aziz, Rawal Khan şi Dewan Rafiqul Islam, toţ 3 di-tru Pakistan, Juan Franco Crespo, Spania, şi Miguel Angel Lahera Rivero, Cuba, ţi scrisirâ a Serviciului Englez, familia Robert C. Ackx şi Maria Ackx Blom, din Olanda, Chinmoy Mahato şi Gurmeet Singh Meeta, doil’I di-tru India, şi Nizzam Uddin Nayan, Bangladesh.
Vladimir Andrianov, din Ucraina, nâ scrise: ”În calitate di fostu director a postului di radio reghional Kurgan şi di redactor di emisiun’i muzicale şi trâ copii, trâ cilimean’i, şi corespondentu la tut aţeluşi postu, escu multu hârâsit, multu încântat să particip la concursul aniversar organizat cu aform’ia ale împlinireii a 85 de ani de Radio România. Îm’i place România, îm’I au hare istoria, cultura, poporul a l’ei talentat şi lucârtor! Şi postul trâ mirache Radio România Internaţional!”
Jorge Néstor Herrera Toledo, din Ecuador, argumenta pi şcurtu: “Aţea ţi mi feaţe să particip fu dorinţa, fu dorlu di cunoaştire ma ghine unul di posturile di radio aţeale ma prestigioasile ţi li ascultu pasa dzuâ. În plus vizitedzu pagina web trâ completare programile ascultate.”
Aţeale 30 di Premii III lâ si duc a ascultătorilor sau userilor internet: Daniel Marrero Ramirez, din Spania, care scrise a Serviciului Român RRI, Ihor Kariveţ, di-tru Ucraina, Boudoukha Mohamed şi Ben Amer Laid, doil’i din Algeria, Agide Melloni şi Stefano Citterio, doil’i din Italia, Li Meng, Xiao Xiejiang şi Li Hua, toţ 3-l’i din China, Gerald Kallinger, di-tru Austria, Birgit Denker şi Kurt Enders, doil’I di-tru Ghirmânie, Mihail Bahanov şi Anatoli Klepov, doil’i din Rusia, Alexandr Gurcovski, din Belarus, Anselmo de Paula Camargo, Brazilia, care scrise a Serviciului Francez, Luis Gerardo Pérez Loyola, din Mexic, Carlos Campos Aldana, din Cuba, José Luis Corcuera Gil şi Enrique Ballester Burcet, ambil’i din Spania, Mitul Kansal, Mohammad Shamim, Najim Uddin şi Eyamin Hossain, toţ 4 din India, Marek Pis, din Polonia, care scrise a Serviciului Englez, Christer Brunstrom, Suedia, Keith A. Simmonds, di-tru Franţa, şi Christopher Akpai, Nigeria, ambil’i ascultători a emisiun’ilor în engleză, Nazmus Sadat şi Erfan Sazid, doil’i din Bangladesh.
Ihor Kariveţ, din Ucraina, argumenta răspunsul la concursul RRI: ”Particip la aest concursu di la sinferlu a meu trâ istoria radiofoniil’ei în lume. Trâ mine radioulu nu easte maşi un hobby, câ mai multu unâ sursă di informaţii dispri cultura şi tradiţiile a altor statei. Mi ariseaşte multu di multu să ascultu posturile di radio ţi emit pi unde şcurte. Aest concursu mi agiută să aflu ma multe dispri istoria radiofoniil’ei româneascâi.”
Boudoukha Mohamed, di-tru, dede pi şcuirtu giuvapea câţe scrise: ”Aform’ia principală ţi mi feaţe să particip la aest concursu easte amintarea a unuia di premiile oferite. În plus, amintaiu informaţii dispri România şi bogăţiile a l’ei, economiţe, culturale, suţiale, sportive, şi mi bazaiu pi site-ul a Radioului.”
Li Meng, di-tru China, nâ scrise: ”Particip la aest concursu di aform’ia că escu un radioamator ferventu, pi nângă emisiun’ile în limba chineză li mai ascultu, amuşi, şi pi aţeale în limba engleză şi la iţe emisiune pitrecu şi raportu di recepţie. În prezentu, emisiun’ile a posturilor di radio internaţionale sunt tot ma puţâne, sper ama ca RRI să continuâ să emită şi să-şi onoreadzâ rolul di apunte anamisa di ascultătoril’i din întreaga lume.”
Ascultătorul ghirman Kurt Enders argumenta: ”Particip cu harauâ la concursuri, cama multu în situaţiile tru care pot s-aflâ informaţii nale dispri unâ ţară ică un postu di radio. Ascultu RRI di aform’ia că mi intereseadză ţara, unâ ţară situată tru Estul a continentului, cu unâ istorie culturală lungă şi tru care sâ zburaşte unâ limbă latină. Am dor şi vâ oru să transmitiţ ninca multu chiro emisiunea tru limba ghirmană.”
Iara vecliul a nostru ascultător suedez Christer Brunstrom nâ scria: “Descoperiiu radioulu pi unde şcurte tru 1962 şi arhiusiiu să ascultu dzuâ di dzuâ. Scriu articole dispre posturile di radio internaţionale trâ unâ revistă suedeză. Ascultu RRI di aform’ia că România easte unâ ţară faschinantă, cu unâ incredibilă diversitate etnică şi unâ istorie interesantă. Escu mâgh’ipsit di muzica tradiţională românească. Atumţea cându România si alumtâ cu unile probleme, RRI easte un instrumentu util trâ noi, trâ a descoperi ţi si faţe tru vâsilia a dumnil’ilor a voastre.”
30 di Premii II lâ si duc a următorilor: Vasile Nurciu, din România, ascultător a programelor RRI tru dialectul aromân, pi armâneaşte, Dejan Mijatovici, di-tru Sârbie, Olexandr Vorona, Ucraina, Noura Toubal, Algeria, Mouad Belgrid, din Maroc, Fiorenzo Repetto şi Francesco Morsilli, ambil’i din Italia, Yang Gang, Zhou Nan şi Lu Dacheng, toţ 3 din China, Jörg Clemens Hoffmann, Marcel Batz şi Johann Ruff, toţ 3-l’i di-tru Ghirmânie, Nikolai Matveev şi Alexandr Abramov, doil’i din Rusia, Amrane Meriem Sabine, di-tru Algeria, care scrise a Serviciului Francez, Jean-Marie Lambret, Franţa, Davi Lucas Pinto de Sousa, Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Ivan Alain Quispe Vargas, Bolivia, Orlando Ortiz Bohorquez, Columbia, David Iurescia, Argentina, Emilio Sahuquillo, din Spania, Amy-Felicia Hodge, SUA, Martin Rogan şi Michael Whing, ambil’i din Marea Britanie, Henk Poortvliet, Olanda, Hans Verner Lollike, Danemarca, Debaki Ranjan Biswas şi Surendra Kumar, ambil’i din India, şi Jaroslaw Jedrzejczak, Polonia, ascultător a emisiun’ilor în engleză.
Vasile Nurciu, din România, feaţe exigh’isire câţe participă: ”Emisiun’ile li ascultu dipriunâ că Radio România reuşeaşte, poate să împilteascâ perfect programile energhiţe, necesare trâ cathe dimneaţâ, cu jurnalile profesioniste, di care nâ scoatim şi necesarul di cathe dzuâ di hâbări. Pi nângă motivaţia a premiilor, di care nu potu sâ dzâcu că nu mi tenteadză, un altu lucru mi feaţe să l’iau parte la aest concursu — faptul că pri-tru aestu pot să pitrecu un feedback – tru aestu domeniu hiinda esenţială existenţa a ascultătorilor. Şi ma că voi ştiţ că noi him aoaţe, aestâ va vă facă să m’eardziţ ma diparte, lucru pi care şi noi nâ-l vrem multu di multu”.
Dejan Mijatovici, di-tru Sârbie, argumenta: Participarea la concursul a dvs. fu unâ trâ mirahce araste tra sâ-l’i încurajedzu pi elevil’i a mei, di la unâ şcoală cu profil electrotehnic, să citească biografiile a oamin’ilor di ştiinţă ţi-şi desfăşurarâ activitatea în domeniul ale fizicâ şi electrotehnicâ. Anamisa di aeşţâ easte şi Dragomir Hurmuzescu, care agiută la realizarea a electroscopului, a generatorului di curentu continuu di analtă tensiune di 4000 di volţâ şi a echipamentilor di laborator pi care, mai amânt, li utilizarâ Pierre şi Marie Curie trâ descoperirea radiului. Ştiinda că Hurmuzescu fu contemporan cu marile a nostru om di ştiinţă Nicola Tesla, nâ întribăm desi si cunoscurâ şi desi au lucratâ vârâoarâ ampriună, deadun, iara apandisea la aeste întribări poate sibâ unâ temă interesantă di cercetare.”
Ascultătorul Olexandr Vorona, Ucraina, nâ scrise: ”Aform’ia ţi mi feaţe să particip la concursu? Prota oarâ pasiunea mea, ninca din copilărie, di cându earam m’ic, trâ radio şi gheografie. Tru chirolu di ma nâpoi mi pasioneadză recepţia posturilor radio în regim DX (cama multu în FM). Aşi di multe ori, cându (…) suntu condiţii di propagare bune, ascultu posturi di radio româneşti tru câsâbălu Poltava din Ucraina. Tutunâoarâ mi ariseraşte să aflu cât mai multe dispri limba, istoria şi cultura Româniil’ei, ama şi a altor state di-tru viţinata Ucrainâl’ei”.
Yang Gang, din China, nâ transmise aestu mesaj: ”Participânda la concursu agiungu să aflu tut mai multe lucruri dispri România, să cunosc minutişuri ţi nu pot sibâ aflate în manuale. Voi hiţ aţel’i mi agiută să cunoscu România şi ţi mi faţe să u admir tut cama multu – unâ ţară pi care mii-am dor multu di multu să u văd cu oclil’i a mei.”
Jörg Clemens Hoffmann, di-tru Ghirmânie, scria: ”România înseamnă multu ma multu di corupţie, criminalitate şi catastrofe climatiţe, dispri care relatează di aradâ mass-media ghirmane. Di aestâ aform’ie emisiun’ile pi unde şcurte reprezintă aţea ma simpla şi rapida cale di obţânire informaţii di-tru vâsilia a dumnil’lilor a voastre. Programile suntu interesante, diverse şi realizate profesionistu. Cu iţe emisiune u iaradescopăr România şi cunoscu ma ghine ţara. Di aestu motiv ascultu cu regularitate emisiun’ile a voastre, mi bucur, mi hârâsescu, că daţ multă atenţie a relaţil’ei cu ascultătoril’i şi particip cu plăcere şi cu harauâ la concursurile a voastre”.
Iara Orlando Ortiz Bohorquez, din Columbia, nâ scria: “Mi ariseaşte să ascultu RRI, unul di puţânile posturi di radio internaţionale care mai transmit pi unde şcurte. RRI nâ oferă unâ viziune completă asupra a statlui şi relaţiile a lui cu UE.”
Aţeale 30 di Premii I lâ vine s-agiungâ a următorilor ascultători sau internauţ: Ivana Mihailovici, di-tru Sârbie, conaţionala noastră Delia Biţă, di-tru Italia, Mikola Vasiliniuk, Ucraina, Abdel Kader Hasan Eid, din Egipt, Idriss Bououdina, din Maroc, Giovanni Sergi şi Gianangelo Rosati, doil’I di-tru Italia, Zhang Chao şi Wang Yifan, ambil’i din China, Eberhard Lauber, Germania, Ferhat Bezazel, din Algeria, care scrise a Serviciului German RRI, Christian Ghibaudo, Sandrine Ollivier şi François Jaby, toţ 3 din Franţa, Omar Alfredo Ortiz Robayo, di-tru Columbia, Francisco LLerena Vega, din Peru, Miguel Ramón Bauset şi Antonio-Ángel Morilla Ríos, doil’i din Spania, Antônio Avelino da Silva, Brazilia, care scrise a Serviciului Spaniol, Williams López, Venezuela, Mogire Machuki, din Kenya, Costa Constantinides, din Cipru, ascultător al emisiunilor în engleză, John Eberle, John Rutledge, Jim Holthus şi Roberta Selesky, toţ 4 di-tru SUA (iara Roberta Selesky şi soţul, nicuchirul a l’ei, John, amintarâ, aduţim aminte Marile Premiu a precedentului a nostru concursu, aţel cu tema salinilor!), Grant Skinner şi Brian Kendall, doil’I di-tru Marea Britanie, Master Jaydeep, din India, şi Thein Soe, din Malaezia, ascultător a programelor în engleză.
Ivana Mihailovici, di-tru Sârbie, argumenta răspunsul la concursu: Pri-tru concursul a dvs. m’i-feaciu ma bogat, ma avut, fondul di cunoştinţe di cultură ghenerală, di aform’ia că aflaiu multe informaţii dispri bana şi activitatea profesorului Dragomir Hurmuzescu. Mi m’iră că tru enciclopediile ţi li am cititâ, cându earam cilimean, nu exista date dispri un om di ştiinţă ahât di importantu şi a cure valoare easte scoasâ tru pade di simplul faptu că invenţiile a lui furâ utilizate di Antoine Becquerel şi Marie şi Pierre Curie tru experimentile din domeniul a radioactivitatil’ei, trâ care şi loarâ premiul Nobel trâ fizică tru anul 1903. Mi hârâseaşte faptul că există în România instituţii di înviţămintu care poartă numa a lu Dragomir Hurmuzescu, sumcundil’inda aşi importanţa lui, nu maşi trâ lumea ştiintţifică, ama şi vâsilia di iu easte.”
Vecl’iul a nostru ascultător italian Giovanni Sergi nâ scria: “Prota oarâ voiu să felicitu, sâ hiritisescu, Radio România trâ decoraţia Nihil Sine Deo” conferită di Casa Regală, cu ocaziaa ţilor 85 di an’i di activitate. Meritaţ di mplin aestă recunoaştire trâ lucurlu a voastru di dzuâ di dzuâ, di aform’ia că vă faţiţ di mplin misiunea di serviciu public, pri-tru emisiun’ile difuzate în România şi tru xeane. Eo escu di mulţâ an’i pasionat di radio şi, pri-tru aestu hobby, putuiu să îm’i perfecţionedzu cunoştinţile di engleză, franceză sau spaniolă. Escu şi editorul a revistâl’ei Radio Notizie”, dedicată a posturilor di radio internaţionale, tru care am publicatâ dipriunâ anunţurile a concursurilor promovate di Radio România Internaţional. Cu chirolu, am ascultatâ pi unde medii şi posturile locale a Radio România, pricum aţeale di la Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara ică Târgu Mureş, care m’I deadirâ câbilea tr andâmusiri multu plăcute cu muzica tradiţională românească, ama şi informaţii pi care nu poţ sâ li afl’i di-tru alte surse.”
Un altu ascultător italian, Gianangelo Rosati, nâ scrise, tru arada a lui: “Particip la aest concursu trâ a susţânire luculu a voastru di cathe dzuâ, pri-tru care oferiţ a ascultătorilor informaţii dispri România. Vâ ascultaiu trâ prota oarâ tru seara dzuâl’ei tru care muri Nicolae Ceauşescu şi di atumţea agiumşu un soţ, un priiatin fidel al Radio România Internaţional. Im’i plac, mi arisescu multu emisiun’ile a voastre în limba italiană, care, cu toate că suntu limitate la durată di unâ giumitate di sâhate, conţân esenţialul dispri România”.
Zhang Chao, din China, argumenta: ”Escu profesor la catedra di jurnalismu specializat pi radiodifuziunea internaţională, iara di 16 an’i escu pasionat di emisiun’ile a diversilor posturi di radio internaţionale difuzate pi unde şcurte. Ascultu di multu chiro emisiun’ile în limba chineză ale Radio România Internaţional, un postu di radio ţi leagă apunţâ întră Europa şi Asia, întră România şi China, şi l’i aduţe ma aproapea ascultătoril’i chinezi di priiatinil’i din România. Am dor să aflu mai multe minutişuri ligate di istoria şi dezvoltarea radioului românescu, aesta nu easte altu ţiva că maşi unâ câftare a specializaril’ei a mea, amai şi un interes a meu, personal”.
Tot din China, Wang Yifan explica: ”Particip la concursu din recunoştinţă faţă di RRI; de-a lungul a chirolui am data şi răspunsu ndauâ ori a invitaţiilor tra s-v’in arada di programile interactive. Admir atitudinea a redactorilor şi escu atentu la întreaga activitate a postului.”
Vecl’iul a nostru ascultător francez Christian Ghibaudo participă diznou la concursul RRI: ”Particip la aest concursu trâ încurajare tute echipile RRI tru lucurlu a lor cotidian trâ faţire cunoscută şi apreciată România. Mi ariseaşte totna cu mare harauâ să ascultu RRI în franceză; cu agiutorlu a vostru înviţaiu să cunoscu România, aestă ţară care mi interesă di mulţâ an’i şi pi care u descoperiiu prota oarâ tru 2001, exact pri-tru agiutorlu şi aform’ia a unui concursu RRI.”
Iara Sandrine Ollivier, Franţa, nâ scria, tru arada a l’ei: ”Intru cu regularitate pi site trâ citire articolile, ama şi trâ lecţia di limba română, a cure fan escu…”
Ascultătorul a nostru Mogire Machuki nâ transmise: “Salutări din Kisii, Kenya. Escu extrem di încântat şi hârios că l’iau parte la aest evenimentu special, di aform’ia că am criscutâ arada di RRI. V’in dintr-unâ familie cu nauă copii, nau cilimean’i. Părinţâl’i a mei nu avurâ niţiunâoarâ şansa tra-s m’eargâ la şcoală, ama considerarâ educaţia noastră multu importantă. Atumţea nu para aveam posibilitatea să ascultu radioulu, ţi cara că tata avea unlu, pi cari-l preţuia multu di multu. Părea unâ m’icâ v’iştiare, pi care nu nâ alăsa niţiunâoarâ să dăm di ea. A mei asculta radioulu trâ aflare aţeale di ma nâpoi hâbări, în special aţeale referitoare la chinisirea a unor conflicte în zonă. Lucrurile si alâxirâ în şcoală, anda descoperiiu unâ purtiţâ, unâ nişă a radioului: dx-ingul, şi arhiusiiu să călătorescu imaghinar, diparte di ţara mea, Kenya. Descoperiiu BBC, Boaţea ale Americâ, Deutsche Welle şi RRI. Agiumşu ascultător fidel a RRI tru 1997, iara aţea ţi mi atrapse fu aprucheare faţă di ascultători, răspunsurile rapide pi care li aveam la scrisori şi, nu tru arada di ma nâpoi, tradiţiile trâ mirache şi concursurile RRI. RRI easte unâ sursă cruţială di informaţie trâ noi. Başi cară importanţa unui postu di radio nu poate sibâ evaluată cu adiver cama multu tru ţi mutreaşte impactul asupra a banâl’ei a unor individz, sunt momente cându poţ sâ mindueşţâ şi sâ faţ comparaţii. Nu easte unâ sarţină lişoară să oferi a ascultătorilor informaţii ţi s-nu hibâ partizane di unâ parte i di altâ, informaţii detaliate şi pertinente dispri România şi restul a Europâl’ei, ţi dizvâlescu tricutlu, istoria şi prezentânda fundamentul cultural pi care România easte adratâ. RRI poate, reuşeaşte să facă aestu lucru. Trâ noi, RRI easte unâ firidâ cătră România.”
Costa Constantinides, din Chipru, nâ pitricu următorul mesaj: “Ascultu Radio România di cându arhiusiiu sâ am aestu hobby, tru 1969. Atumţea bânam tru Africa di Sud, în apartheid, şi nâ eara interzis să ascultăm posturi di radio di-tru fostul bloc comunistu estu-european. Într-unâ dzuâ başi avum vizita şefului a biroului a securitatil’ei di stat. Aveam maşi 15 an’i şi-m’i fu fost mare frică, ama continuaiu să ascultu posturi pi unde şcurte. Di-tru 1995 bânedzu în Chipru, ama ninca u duchescu bucuril’ia di-a receptare semnale puterniţe, pricum aţel di la Radio România. Imaghini pozitive sunt acmu proiectate di undile care v’in din eter, him liberi, şi noi şi voi. Ninca mai am tru minte thimisirea a unor dzâle şi ndauâ QSL-uri di la postul a dumnil’lor a voastre tru albumlu a meu, la capitolul Europa”.
Iara britanicul Grant Skinner, nâ scrise: “Escu un ascultător fidel şi fan al RRI, di aform’ia că dx-ingul easte un hobby faschinantu, interesantu şi extrem di motivantu. Unâ investiţie minimă m’i-aduse sâhăţ di harauâ. Unâoarâ ţi-m’I vinirâ scrisori şi m’iţ materiale promoţionale agiumşu dependentu. Cum altâ turlie va-s putearim siu la curentu cu hâbări internaţionale, evenimente culturale ică sportive, muzică, dicât ascultânda radioulu pi unde şcurte, un trop di informare la distanţă di unâ atindzire, câlcare cu dzeaditlu pi buton?“
11 Premii Speciale lâ câdzurâ s-lâ si ducâ a următorilor ascultători sau Internet useri: Natalia Zabolotna, din Ucraina, Abdel-Kader Khalil, din Algeria, Xu Wenjuan, din China, Andreas Karger, din Germania, Valeri Lugovski, din Belarus, ascultător al programelor în rusă, Jacques Augustin şi Paul Jamet, ambil’i din Franţa, Daniel Meinardi, din Argentina, Marc Ferrer Ferrando, din Spania, Jayanta Chakrabarty, din India, şi Weldon Walles, SUA.
Natalia Zabolotna, din Ucraina, nâ scrise: ”Tru şcurtu chiro, curundu, Radio România va-s facâ împlinâ venerabila vârstă di 85 de an’i. Tru 1928 lumea eara altâ turlie, oamin’l’i duţea un mod diferit di banâ, avea alte adeţ şi arădz, altu nivel di banâ. Probabil şi postul Radio România eara, la momentile di arhiusitâ, multu diferit în comparaţie cu aţea ţi easte azâ. Suţtatea modernă beneficiadză di multu multe surse di informare, ama, tru tut aţel timpu, easte şi bombardată di multă informaţie di multe ori niverificată, cum easte aţea di pi Internet. Vârâoarâ, apariţia radioului fu unâ cu aver revoluţie. Radioulu apăru într-un momentu cându exista maşi, sade jurnale, ama (tut ca televiziunea sau calculatorul în prezentu, îţ fură timp, radioulunu, şi niţe nu ţâ pidipseaşte oclil’i, hiinda accesibil şi trâ aţel’ii care au probleme cu videarea sau trâ nividzători. (…) Radioulu easte unâ di aţeale mai bunilee şi cama utile invenţii a omeniril’ei. Nu pot sâ-m’i imaghinedzu lumea modernă şi niţe v’initorul a omeniril’ei fără radio. În opinia mea, difuzarea emisiun’ilor radio exclusiv pi Internet easte unâ politică greşită, politicâ lathositâ, Internetul poate maşi să dubleadzâ emisia clasică, poate sâ stocheadzâ emisiun’i în arhivă, poate sâ furnizeadzâ informaţii vizuale suplimentare, ama nu poate sibâ un substitut trâ radiofonie.”
Andreas Karger, di-tru Ghirmânie, îşi argumenta răspunsul: ”Vrută echipă RRI, di cându earam tinir escu interesat di radio ca subiectu, di aform’ia că undile medii, lundzâ şi şcurte au oferitâ şi oferă tru Ghirmânie unâ zonă largă di experimentare. Particip la aest concursu din interes faţă di Radio România (şi cu speranţa că va-s am tihea să vizitedzu unile studiouri locale) şi nu tru arada di ma nâpoi tra s-m’i spun bucuril’ia că RRI mai emite pi unde şcurte. Ca mulţâ alţâ ascultători din toată lumea am dor să vă încurajedzu să continuaţ să emitiţ.”
Valeri Lugovski, din Belarus, afirma: ”Am dor să sumcundil’edzu că spaţiul virtual a Internetului la care avuiu acces cu agiutorlu a Radio România şi implicit păgin’le di web a departamentilor a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune suntu realizate cu mirache, cu atenţie, într-unâ manieră coerentă, exemplară. Eo voiu să lâ mulţan’iisescu a ţilor di la Radio România, a sponsorilor şi partenerilor aluştor, trâ tema multu interesantă pi care propusirâ trâ concursul aestu. Mi-am familiarizatâ cu plăcere şi entuziasmu cu aportul a Româniil’ei la dezvoltarea a radioului şi a radiodifuziunil’ei, cu specialiştil’i român’i în domeniu. Remarcabil easte că aestu concurs m’i satisfăcu şi curiozitatea directâ trâ informaţiile tehniţe şi administrative ale Radio România, aflaiu şi di Dzua Internaţională a Radioului di-tru meslu şcutu, di aniversarea Radio România care va-s aibâ loc tru brumar şi di unâ particularitate a tutulor a concursurilor a dumnil’lor a voastre — pirifan’ea şi demnitatea naţională.”
Paul Jamet, din Franţa, un pasionat radioamator, nâ scrise: ”Avuiu şansa să pot să v’in di 3 ori în România: ca turistu, tru agh’eazmăciune 1976, pie litoralul a Maril’ei Negre, di la sud di Constanţa la Mangalia, la Bucureşti, Braşov, în Maramureş cu a lui bâseriţ, tru ”dulţea Bucovină” cu a l’ei mănăstiri trâ mirache şi di niagârşire; în scop profesional tru marţu 2003, la Bucureşti, cu vizitarea a Palatului a Parlamentului; reuşiiu sâ iaravedu celebrul Castel Bran. Ca şi Castelul Peleş; tru alonar 2007, amintâtor a concursului dispri Delta Dunării. Pri-tru diversitatea şi calitatea a programelor a lui, RRI îm’i evocă, m’i-aduţe de-a lungul a chirolui nu maşi numiroase amintiri plăcute, ama mi faţe şi să am dor să cunoscu mai multe dispri România şi român’i, cetăţean’i european’i (…). La aeste motive culturale potu sâ adavgu unul tehnic, posibilitatea di ascultare RRI tru DRM — Digital Radio Mondiale! Di piste 3 an’i am un receptor DRM. DRM-ul reprezintă, fără şideare pi dauâ, v’initorul a undilor şcurte. A mâgh’iil’ei aluştor tehnologhia DRM îl’i oferă unâ audiţie di unâ calitate incomparabilă (codarea AAC ofelosită easte di mai bună calitate dicât sunetul mp3 oferit di Internet). Easte alithea că tru achicâsirea a staţiilor pi care li ascultu am tendinţa puternică di preferare posturile care folosescu DRM-ul, în special RRI. Ama regretu că maşi dauă emisiun’i (…) suntu difuzate în DRM, tahinima şi dicseara”.
Jayanta Chakrabarty, din India, argumenta: “Faptul că escu ascultător al RRI şi fan online easte şi unâ tim’ie, şi un privilegiu. Cum ţi sibâ mi simtu un amintâtor, di aform’ia că mi hârsescu să ascultu programe di calitate şi să receptedzu un semnal excelentu. Nu simtu ananghea să vânedzu, să caftu ca unâ avinare dzuâ di dzuâ di radio trâ porţia zilnică di hâbări dispri România, Europa şi alte colţuri, alte chioşcuri a lumil’ei. RRI easte unâ sursă di informaţii ţi s-nu ţânâ partea fârâ ndriptate, oferinda unâ proiecţie corectă asupra a Româniil’ei, dintr-unâ perspectivă onestă. Diseminarea a informaţiilor socio-politiţe, economiţe, ştiinţifiţe, culturale şi istoriţe easte o trăsătură, unâ particularitate specială a RRI. Serviciul Englez al RRI easte unâ încântare, unâ mâgh’ipsire, un dar, unâ doarâ trâ noi, aţel’i trâ care engleza easte a daua limbă. Ama şi eo, şi familia mea nâ hârâsim că RRI nâ oferi diferite programe de-a lungul a an’ilor, care sunt şi educative, captivante, antrenante, ama şi interesante. Easte trâ mirache că ahâte lucrei nâ aşteaptă la maşi unâ rotire di buton. Avânda muzica românească în suflet, potu sâ vâ spun că RRI easte unâ sursă di muzică fantastică, di tute ghenurile, di la ţea tradiţională, clasică, la jazz. Trâ mine, echipa di la RRI, pri-tru devotamentul şi interesul faţă di ascultători, feaţe ca RRI sibâ unul di aţeale ma vrutile posturi di radio di-tru Europa. “
Iara americanul Weldon Walles mărturisea: “Am marea harauâ şi tim’ie să particip la concursul ocazionat di a 85-a aniversare a Radio România. Parte a bucuriil’ei di ascultare posturi di radio internaţionale easte oportunitatea di a interacţionare cu staţii pricum RRI, care plasează ascultătoril’i pi protlu loc a preocupărilor a lor. Totâna aşteptu cu niarăvdare programile a dvs. şi concursurile, care nu sunt maşi plăcute, ţi şi educative. Vă mulţan’iisescu trâ plăcerea şi haraua ţi-m’i deadit de-a lungul a an’ilor, di ascultare-vâ emisiun’ile, ca un ascultător fidel.”
Mulţan’iisim a tutulor aţel’i care nâ răspunsirâ la întrebări şi care argumentarâ ţi-l’i convinse să participâ. Şi tora, momentul aţel mai aştiptatlu. Participarâ la concursu, turnarâ apandise corectâ şi amintarâ un sejur cu pensiune completă în perioada 15-24 agh’eazmăciune 2013, în 3 zone di-tru România acopirite di emisia a unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj … Elena şi Igor Kurbanov, din Turkmenistan, ascultători a programelor RRI în limba rusă. Felicitări şi vă aşteptăm în România! Elena nâ transmise un răspunsu extrem di amplu, practic un m’ic album dispri Radio România, tru care argumenta, întră alte: ”Radiodifuziunea reprezintă unâ componentă a sistemului mondial di alâximintu informaţional şi easte şi un element importantu al sistemului naţional mass-media di-tru iţe stat. Radioulu easte troplu, mehania di comunicare cu aţel ma marle auditoriu din lume. Easte un trop di comunicare ţi are multe multe posibilităţ şi nu caftâ hârge mări. Radiodifuziunea easte accesibilă şi trâ comunităţâle izolate, şi trâ aţeale ma sensibilile categorii di populaţie: persoane nialfabetizate sau cu dizabilităţi, oarfân’i, mul’eri şi tineri, şi lâ oferâ a tutulor posibilitatea să participâ la dialoguri soţiale şi să aproache informaţii utile, indiferentu di nivelul di educaţie. Pi nângâ aestâ, radiodifuziunea gioacă un rol importantu în situaţiile di criză, lişurânda lucurlu a salvatorilor tru cazul a produţiril’ei di calamităţ naturale. Aţel’i ţi cunoscu specificul a lucurlui di radio ştiu că nu easte hici un lucru lişor. (…) Di aţea aform’ie, trâ a rezistare şi armânire tru aestu loc di lucru, lipseaşte să ai mare nâmuze şi abnegaţie şi să ai dor tr zânatea ţi u ai. (…) Voiu să adaugu că Radio România easte unâ cudiaver apunte a priiatiniil’ei întră populul român şi popoarile a lumil’ei. Pi parcursul a ţilor 85 di an’i, apuntea fu lum’inatâ di soare şi di curcubeie, ama fu agudit şi di vintu, ploaie şi chiro urut. Eo escu, ama, convinsă că tru v’initor di pi aestâ apunte va sâ poatâ sibâ admirate peisaje incredibile şi că el va sâ dăinuseascâ mulţâ an’i di aoa şi ninte!
La aflarea a h`baril’ei că ea şi soţul a l’ei di curunâ suntu amintâtoril’I a Marilui Premiu, Elena Kurbanova nâ scrise: ”Vă mulţan’iisescu că inclusit eseulu a meu tru lista a potenţialilor amintâtori! (…) Igor şi cu mine nv’isăm să descoperim muşuteţâle ale Românie, să faţim cunoştinţă cu oamin’i trâ mirache! Nv’isăm să simţim suflul a Româniil’ei!”.
Premiile şi menţiunile va sibâ expediate prin poştă şi vă paracalsim să nâ confirmaţ, într-unâ scrisoare, într-un faxu ică într-un e-mail şi apruchearea, şi conţânutul! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vâi li ufilisit şansile şi nâ aveţ răspunsâ la concursul consacrat a ţilor 85 di an’i di radiofonie românească, şi vă invităm să participaţi tru numir cât ma mare şi la alante cocursuri a noastre! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)
