Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Radio-Priimnare » Amintătoril’i a concursului “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici

Amintătoril’i a concursului “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici

Vruţ soţ, Radio România Internaţional v-are invitată până la 15 ianuarie 2016, data poştâl’ei, să participaţ la un concurs di cultură generală cu titlul “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Fu un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şi a unuia di aţel’i mai importanţâl’i dischipoli a lui, Constantin Antonovici (1911–2002), care avut o ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di toţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu posesor a unui certificat di recomandare simnat di aestua.

România Internațional, 19.02.2016, 22:23

Concursul are diştiptatâ interesulu a dumnil’lor a vs. şi nâ vinirâ 210 răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţan’iisim şi vă invităm să participaţ şi la alte concusuri.

Marile Premiu va să hibă dauă excursii trâ câte ună persoană, di 7 dzâle (6 nopţă) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) în judeţulu Gorj, locul din care are apărn’ită spri lume Brâncuşi. Ca di aradă va să lipsească să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România.

Concursul fu organizat împriună cu Chentrul di Cercetare, Documentare şi Promovare Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi cu agiutorulu a ma multor parteneri: Consiliul Judeţean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu, Uniunea Artiştilor Plastici, Filialele Gorj şi Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Municipiului Craiova, Centrul pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova, Ansamblul Folcloric Maria Tănase” Craiova, Muzeul di Artă Craiova.

Di-tru emisiunile RRI, di pi site sau profilurile Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn putut să aflaţ răspunsurile la întribări.

Concursul si-are bitisită la 15 ianuarie, data poştâl’ei. Până să aflaţ care sunt amintâtoril’i, vă aduţim diznou aminte întribările la care vâ avem invitată să răspundiţ:

– Care easte motivulu chentral a li operă a lu Constantin Antonovici? Răspuns corect: Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, pi care u are reprezentată în diferite mutrite, înfăţişări şi ipostaze.

– Pri-tru ţi fu unic Antonovici di toţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi? Răspuns corect: Di toţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu posesor a unui certificat di recomandare simnat di aţista.

– Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său? Răspuns corect: Antonovici are lucrată 4 an’i arada di Brâncuşi, la Paris.

– Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental Calea Eroilor” di la Târgu Jiu? Răspuns corect: Ansamblul monumental Calea Eroilor” are 4 componente sculpturale: Measa Tăţearil’ei, Aleea Scamnilor, Poarta a Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită). A luştor lâ si adavgă bâsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel.

Tora putem să derulăm lista a ţilor ţi amintară.

Ţeale 15 Menţiuni lâ viniră a ascultătorilor sau utilizatorilor di Internet: Hamzaoui Mahmoud Hamzaoui, din Egipt, Rachid Dahmani, Algeria, Guo Yanxin şi Zhou Fei, ambil’i din China, Valeri Luhovski, din Belarus, ţi are scrisă a Secţil’ei Ucraineană, Klaus Karusseit, din Suedia, ţi are scrisă a Secţil’ei Ghirmană, Vladimir Stadik şi Aleksandr Abramov, ambil’i din Rusia, José Luis Corcuera şi Miguel Ramón Bauset, ambil’i di-tru Spania, Henk Poortvliet, din Olanda, Michael Whing, Marea Britanie, John Rutlege, din SUA, Abdulkarim Ahmed Ali, din Libia, ţi are scrisă a Secţil’ei Engleză, şi Anthony Teyssieux, Franţa.

Guo Yanxin, di-tru China, nă scria: România easte ună ţară cu ună istorie dilungată şi un bugat substrat cultural. Ea mi atradze di baia mulţă an’i. Am dor ca v’isulu a meu să si facă să si împlinească, să pot s-fac paşi pi aţist loc, să pot să simtu spiritulu a culturâl’ei a l’ei, să hiu aproapea di român’i, să pot să comunic cu el’i, să pot să adâţescu ligăturile di suţâl’e. Ama şi ma multu îm’I am dor să ved RRI, să pot să-l’i cunoscu pi soţâl’i din eter, să duc suţâl’ia di anamisa di cu un pas ma diparte”.

Zhou Fei, tot din China, argumenta: Participanda la concursuri am ocazia nu maşi să înveţ ţiva, ama şi să cunoscu ma ghine România. Tru aţist concurs am avută ocazia să mi cunoscu cu un artist care are creată multu în varliga temâl’ei a li bufă. Şi fuiu surprins di aestă aleadzire. Chinezil’i au ndauă proverbe ligate di bufă: “Bufniţa nu v’ine geaba în hoară”, sau “Ma că nu ţâ i frică de strigarea li bufniţă, s-ţâ hibă di arâsulu a l’ei”, hiinda considerată ună pasăre ţi aduţe hâbări nibune. Am căftată să aflu care să hibă motivulu trâ care Antonovici aleapse aţist simbol şi am aflată multe răspunsuri pI Internet, inclusiv di-tru civilizaţia a li Grăţie antică, iu eara un simbol a minimineaţâl’ei şi si credea că poate să spună v’initorulu. Iatu cum, incitat di un concurs, am aflată ahât di multe dispre turlia în care aeastă pasăre easte percepută tru diverse civilizaţii”.

Fidelul şi multu vecl’iul a nostru ascultător Klaus Karusseit, din Suedia, argumenta: Iatu că iara aveţ un concurs cu premii. Consider participarea obligatorie. Va să mutrescu să amintu diz nou un premiu. Di câte ori am vizitată România, m’i-are plăcută, loată hare, ahât di multu, încât am dor să mata v’in unâ oară”. Să menţionăm un fapt didip ahoria: dl. Karusseit nă ascultă di-tru an’il’i ’60!

Un altu vecl’iu ascultător, José Luis Corcuera, din Spania, nă scria: “Am participată la aţist concursu di aform’ia că di baia mulţâ an’i ascultu emisiunile RRI. Tră mine easte turlia ţea mai comodă şi plăcută di a cunoaştire România tru toate aspectile a l’ei. În semnu di recunoştinţă trâ RRI va s-esc dipriună şi cu chefe dispus să particip la toate iniţiativile a postului. Concursul fu interesant di aform’ia că dispre Brâncuşi şteam deja ună mulţame di lucre din programile culturale a li RRI, ama dispre Antonovici nu şteam ici ţiva şi tora, borge esc a concursului, am aflată multe lucre şi l’i-am vidzută operile pi Internet.”

***********************

Iara Anthony Teyssieux, din Franţa, are un scopo precis trâ care nă scrise: Particip la aţist concursu di aform’ia că m’i-are hare ma s-pot tra să am ocazia să călătorescu în România. Vă ascultu di aform’ia că am dor să aflu ma multe dispre România şi să înveţ limba română, di aform’ia că tru şcurtu chiro, curundu va să fac un stagiu în România”.

Ţeale 10 Premii III lâ viniră a ascultătorilor sau userilor: Salim Sabah Saray, din Irak, Jonathan, din China, Olexandr Kozlenko, Ucraina, Werner Hoffmann, Germania, Nikolai Larin, Rusia, Juan Franco Crespo, din Spania, Nouari Naghmouchi, Algeria, care a scris Secţiei Franceze, Jonathan Murphy, Irlanda, Bibi Z. Shah, din Pakistan, şi Deepita Chakrabarty, India.

Jonathan, din China, argumenta clar şi precis: Am vidzută opere de-a lu Brâncuşi pi QSL-uri ma vecl’i: Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei, Coloana Infinitului. Totâna avui dor să li ved di aproapea, să li cunoscu ma ghine, să aflu ma multe dispre autorulu a lor. Participânda la concursul organizat di RRI m’i-am îndeplinită, m’i-am faptă aestă vreare”.

*****************

Soţulu şi priiatinulu RRI Olexandr Kozlenko, din Ucraina, scrise: Cu agiutorulu a Consiliilor Judeţeane şi a altor parteneri, RRI lo apofasea decis să aducă diznou în prim-plan personalitatea sculptorului Constantin Brâncuşi. Am aflată dispre operile a lui cu mulţâ an’i ninte, citinda un articol în revista ‘Narodnaia Rumânia/România populară’. Tutunâoară, ndauă di sculpturile a lu Brâncuşi fură prezentate într-ună colecţie di QSL-uri a RRI, care aşi nâ are determinată să faţim ună nauă incursiune tru faschinanta lume a artâl’ei abstractă. Vă mulţan’iisescu trâ aţist concurs, care va să oferă a ţilor cu tihe amintâtori posibilitatea di călătorire în lumea a lu Constantin Brâncuşi şi di a faţire cunoştinţă cu istoria şi cultura a Româniil’ei.”

Werner Hoffmann, di-tru Ghirmâniea, nâ scria: Interesulu a meu trâ posturi di radio di-tru xeane dateadză di multu chiro. Aşi, esc di mulţâ an’i şi un ascultător a postului RRI. Aestâ turlie aflu informaţii di prima mână dispre ţara a dumnil’lor a vs. şi oamin’il’i a l’ei, dispre politică şi dispre obiectivile şi rezultatile economiţe. În domeniul cultural, aveţ multe ţi puteţ să oferiţ. Şi aţist domeniu mi intereseadză. Participarea mea la concursuri agiumse un lucru ţi si achicâseaşte lişor. Aestâ turlie, pot să verific di si m’i-am faptă lecţiile, di aform’ia că aţea ţi cercetedz pi cont propriu arămâne în memorie. Easte pasa oară unâ plăcere şi ună harauă să participi şi să pusputeştă după informaţii”.

Vecl’iul a nostru priiatin şi oaspe Juan Franco Crespo, din Spania, nâ explica: “Mi-au determinată să particip afecţiunea şi suţâl’ia pi care li simtu trâ RRI, unulu di primile posturi pi care li-am ascultată şi di la care am loată primulu a meu premiu când earam adoleschentu: un aparat di radio Mamaia. Aestua m’i-deade posibilitatea să descoaper alte posturi di radio din toată lumea. Faptul că am bânată piste giumitate di secol cu ureacl’ea îndriptată spri Bucureşti easte ună formă tra să-l’i omagiedzu pi toţ aţel’i care formeadză aestă mare familie care easte RRI. Mulţan’iisesc trâ aţea că m’i spusit inima şi suflitulu a poporului vostru.”

Nouari Naghmouchi, Algeria, răspunse: Vă ascult di multe ori şi am aflată multe dispre România şi dispre cultura l’ei şi vă mulţan’iisesc trâ aesta şi trâ progresile pi care li aveţ faptă. Trâ mine RRI înseamnă aghape, uspiţâl’e, cultură. Şi, nu tru arada di ma nâpoi, va vă arămân dipriună fidel, în speranţa că va mi numir într-ună dzuuă anamisa di amintâtoril’i a unui concursu care va-m’i da izine să ved capitala Româniil’ei, Bucureşti”.

8 Premii II lâ viniră a uştor: Stefano Citterio, din Italia, Abdel-Kader Hasan, Egipt, Wu Xuan, din China, Aleksei Veselkov, din Rusia, Henrique José Dantas Felinto, din Brazilia, care scrise a Secţil’ei Spaniolă, Paul Jamet, din Franţa, Bezazel Ferhat, din Algeria, care scrise a Secţil’ei Engleză, şi Binarani Mondal, India.

Vecl’iul priiatin şi oaspe RRI Stefano Citterio, din Italia, transmis următoarea argumentare: “Aţea ţi mi are determinată să particip la concurs este faptul că, lu cunoscu pi Brâncuşi, ama nu aveam aflată dispre Antonovici. Participarea la concursurile a voastre nă ajută să nă aprofundăm cunoştinţile culturale.”

Un altu vecl’u priiatin RRI, Wu Xuan, din China, scria: Când nu am iu să mi tornu, mi tornu la RRI. Tru aţişti 10 an’i dintră 2006 şi 2016, ţi au tricută ca minduita, ca petalile di flori pi hirulu a apâl’ei, mi minduescu dipriună la dzâlile tricute în România, la amintirile ahât di plăcute, şi îm’i pare că fu canda aieri. Nv’isedzu, minduescu la dzuua când va să pot să mi tornu diznou în România!”

Vecl’iul a nostru ascultător Henrique José Dantas Felinto, din Brazilia, nâ transmise: “Particip la aţist concursu di aform’ia că îm’i au hare, îm’iplac România şi cultura l’ei. Am înviţată multe dispre Constantin Brâncuşi, Constantin Antonovici şi operile a lor, dispre importanţa pi care u au tră cultura română şi aţea universală. Tot ţi au realizată include Târgu Jiu, Gorj şi Românía tru circuitulu a turismului cultural. Ascult programile Radio România Internaţional di aform’ia că am dor să aflu cât ma multe lucre dispre Românía, cultura, atracţiile turistiţe etc.”

Vecl’iul a nostru ascultător Paul Jamet, din Franţa, explica di ţi aform’ie răspunse la întribări: Continui să particip la concursurile RRI di aform’ia că eale îm’i permit pasa oară să descoaper subiecte nale, să fac cercetări şi să-m’i îmbogăţesc cunoştinţile. (…) Iara după ma ghine di 20 an’i di ascultat, programile a dvs. m’i-au dată ocazia să cunosc România sum toate aspectile a l’ei, să susţân un proiect francofon şi un postu di radio ţi emite pi unde şcurte”.

Ţeale 15 Premii I lâ viniră a următorilor ascultători sau internauţ: Boudoukha Mohamed, Algeria, Shan Jinhai, China, Volodymyr Gudzenko, din Rusia, Friedrich Frede, din Austria, Valeri Rubin, din Canada, ţi scrise a Secţil’ei Rusă, José Balbino Cruz Menjivar, din Costa Rica, Amady Faye, din Senegal, ţi scrise a Secţil’ei Franceză, Mofizur Rahman, Bangladesh, Jayanta Chakrabarty, Mitul Kansal şi Chaitali Sarkar, toţ 3 din India, Amir Jameel şi Asghar Shah, ambil’i din Pakistan, Jaroslaw Jedrzejczak, Polonia, şi Martin Rogan, Marea Britanie.

Amady Faye, din Senegal, nă scrise: Tut aşi ca marile compozitor George Enescu în muzică, Brâncuşi easte un maestru, a li sculptură. Particip, deci, la concursu tra să aduc un omagiu, ună tim’ie a liştei personalitate a sculpturâl’ei română. În plus, RRI mi informeadză dzuuă di dzuuă asupra banâl’ei a român’ilor. Easte ună poartă dişcl’isă spri lume”.

Shan Jinhai, din China, argumenta răspunsul: RRI easte ună cale di comunicare, ună punte a priiatiniil’ei, ţi nă spune tut ţi vrem să aflăm fără să lipsească să ieşim din casă. Pri-tru agioutorulu a RRI putem să cunoaştim România sum toate aspectile, politic, economic, cultural, artistic, iar aţist concursu nă-l prezintă pi Constantin Antonovici, aţist mare artistu, cu biografia lui, cu personalitatea lui, cu operile a lui. Un artist cu ună carieră ahoria, ţi are alumtată trâ idealurile a lui, care merită tot respectul a nostru şi di la care başi avem ţi să înviţăm!”

Vecl’iul a nostru ascultător Volodymyr Gudzenko, din Rusia, nă scrise, şcurtu şi la obiect: Particip la aţist concursu di vrearea tra să cunoscu ma ghine arta, cultura şi istoria României.”

Friedrich Frede, din Austria, transmise următorulu mesaj: Ascult di multe ori emisiunea a dvs. în limba ghirmană, di aform’ia că hil’ulu a meu şi familia lui si-au stabilită temporar la Bucureşti, din motive di serviciu. Aestă turlie aflu multe informaţii dispre ţara a dvs. şi populaţia autohtonă, putânda tutunâoara să-m’i exercit hobby-ulu di radioamator. Di-tru emisiunile a dvs. aflu informaţii pi care pot apoia să adânţescu în Internet. Multe posturi di radio şi-au deshfiinţat emisiunile prin unde şcurte, aţea ţi nu mi hărăseaşte ici, ca radioamator. Di aţea, RRI faţe un lucru multu bun, pri-tru calitatea a emiţătoarilor şi a emisiunilor transmise, şi sper că lucrile va să arămână ninca multu chiro aşi cum suntu. Di aţist motiv vă pitrec dipriună rapoarte di recepţie, iar cându apare câte un concurs cu premii, mi hărăsesc tut ahât multu!”

Valeri Rubin, din Canada, argumentă:

“Câţe am participată la aţist concursu? La ahiusită avuiu unâ şideae pi dauă, s-hibâ, di si, ahât di importantu rezultatulu? Ama fuiu si simplu curios, fuiu curios să pitrundu în mistiriurile a li istorie, vrui să aflu ţiva nou. Iara concursurile a voastre, am observată, sunt dipriună multu interesante! Radioulu a dumnil’lor a voastre nă oferă ună informaţie completă dispre România di astandză, faţă di care am ţeale ma caldile sentimente. Eo cred că România si aaflă pi calea ţea buna, care va u ducă, fără di altă, la prosperitate. Iara cultura, tradiţiile, muzica, arta, literatura, sculptura a luştui popul suntu di multu şi foarte/multu ghine cunoscute în lume. Easte multu important că radioulu a dumnil’lor a voastre da ună multu mare importanţă a cunoaşteril’ei a li Românie di punctu di videare cultural. Iara concursurile a voastre confiirmă aţist lucru. Eale sunt hrană trâ mintea şi sufletulu a ascultătorilor a voştri! Voiu să uredzu a redacţil’ei a voastră: ţâniţ-u tut aşi!”

José Balbino Cruz Menjivar, din Costa Rica, nă scria: “Mi-are motivată să particip dorulu trâ amintare informaţii şi cultură generală, ma multu tru ţi mutreaşte arta românească, ca parte di-tru arta europeană. Ascultu RRI di ma multe motive: istoriţe, arhiusinda cu anil’i ‘80, informaţii dispre evenimentile locale şi internaţionale, date oferite di programile variate a postului şi solidaritatea cu ascultători pi care RRI u manifeestă dipriună.”

Jayanta Chakrabarty, din India, argumenta: România easte ună di puţânile vâsilii din Europa care abundă, are multe minţâ creative. Easte ună ţară unică, di ciudie, ţi deade a lumil’ei mări scriitori şi artişti. Di aţea aform’ie nu fui surprinsu di faptul că, ţel ma recentul concurs a RRI l’i avut în chentru pi Constantin Brâncuşi şi pi dischipolul a lui preferat, Constantin Antonovici. Entuziasmul şi muşuteaţa a experienţâl’ei di pitrundire tru bana şi opera a luştor doi artişti geniali mi determinară să particip la concurs. Bucuril’ia pură di a căftare răspunsuri la întribările a voastre, ama şi entuziasmul conferit di posibilitatea tra sa hibă menţionat anamisa di aţel’i ţi amintară sunt motivile z participaril’ei a mea. Ascultu RRI di la arhiusita an’ilor 1970, cându ninca si numea Radio Bucureşti. Am criscută, practic, arada di RRI, pi care lu-am ascultată în copilărie, adolescenţă şi tora, ca adult. Escu recunoscător RRI di aform’ia că mi-are agiutată să-m’i îmbunătăţescu engleza, care nu easte limba mea nativă…Tora, la arhiusită di 2016, am mări speranţe că RRI va să continuă să nă ţână la curent cu variatile faţete a banâl’ei românească, a li culturâ a l’ei vibrantă, cu istoria şi muşuteaţa reprezentată di România”.

Tut din India, Mitul Kansal, afirma: Esc un mare admirator a artâl’ei modernă creată di Constantin Antonovici, care si-are mutată în SUA, tru 1953. Avu luciditatea artistică, care-l’i permise să stilizeadză, să simplifică şi să sublimeadză, vrânda să află formile esenţiale, ca şi în cazulu a lu Brâncuşi. Motivulu recurentu a operâl’ei a lu Antonovici, care transpare, si veade, aproape obsesiv di-tru toate operile a lui, fu bufniţa, pasărea ţi are capacitatea tra să veadă noaptea şi, câţe nu, un simbol a artistului vizionar. Antonovici fu multu apreciat tru chirolu a carierâl’ei a lui. Are expusă în Franţa, Italia, România şi SUA, iara operile a lui fură achiziţionate di colecţionari privaţi. Aşicara, motivul a participaril’ei a mea la concurs easte unulu multu simplu: esc un ascultător fidel a RRI, interesat di istoria, arta, tradiţiile, aradzâle şi stilul di bană din România. Şi cred, pi dimplin, că RRI aduţe România ma aproapea di noi, pri-tru programile, siteul şi diferitile concursuri pi care li organizeadză ahât di muşat.”

Vecl’iul a nostru ascultător Martin Rogan, din Marea Britanie, nă scrise: Particip di multe ori la concursurile organizate di RRI di aform’ia că aflu dipriună lucre nale, iara posibilitatea trâ amintare un premiu, m’ic sau mare, easte ună atracţie ea işişi. Prinde să vă mărturisescu, ca un tehnofob spus pi faţe care escu, că îm’i obţân informaţiile di pi website-uri maşi atumţea când epuizedzu toate alante alternative posibile, aşi că va s-dzâc unâ minciună cara să vă spune că accesedzu di multe ori RRI trâ documentare. Prefer căldura posturilor di radio pi unde şcurte, ma multu atumţea cându conţânutulu easte interesantu şi recepţia bună. Ambile daule lucre sunt valabile în cazulu RRI, la care adavgu interesulu a meu profundu trâ România. În Scoţia, oaminil’i înveaţă, di aradă, franceza, spaniola sau italiana, foarte puţân’i studiadză portugheza, iara mulţâ ignoră limba română, aţea ţi m’i si pare şocantu. Di aţea aform’ie, RRI easte ună sursă majoră di informaţii (dispre România) şi sper să continuă să hibă aşi mulţâ an’i di aoa şi ninte”.

10 Premii Speciale lâ vininră a luştor ascultători sau Internet useri : Ben Chohra Ali, din Algeria, Lin Shan, din China, Ihor Karivets, din Ucraina, Ralf Urbanczyk, Germania, Vasili Guliaev, Rusia, Enric Ballester Burcet, din Spania, Gilles Gautier, Franţa, Mohammad Shamim, din India, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, şi Hans Verner Lollike, din Danemarca.

Lin Shan, din China, mărturisea: Li urmăresc cu consecvenţă emisiunile RRI, am şi participată la numiroase concursuri. Cathe oară cându am răspunsă la întribări fui cuprinsu/acâţat di emoţia aştiptaril’ei, şi speraiu că va să am tihea norocul să hiu invitat în România, tru aţistă ţară baia îndipărtată, să pot să-l’i cunoscu cultura şi farmecul/mâgh’ia. Hiinda om cu mirache a călătoriilor, pot să spun că m’i-am lăsată urmile a paşilor şi în Asia, şi tru vestul a li Europă, şi în America, şi tru Oceania, niţiunâoară, ama, nu am agiumtă în Europa di Est. Temile a rubriţâlor difuzate la RRI suntu extrem di interesante, nale şi incitante, şi-m’i feaţiră ma mare curiozitatea faţă di aestă ţară, aşa că îm’i dorescu/m’I-am dor nispus di multu să u ved cu ocl’il’i a mei, să simtu în mod direct ţi înseamnă cultura şi tradiţiile a liştei ţară”.

********************************

Vecl’iul a nostru ascultător Ralf Urbanczyk, Germania, oferi următoarea argumentaţie amplă: Câţe am participată la concursu? Esc interesat di România, di istoria, cultura şi bana cotidiană a oamin’ilor di aclo. RRI îm’i oferă informaţii actuale şi di fundal într-ună paletă largă, aţea ţi în altă parte nu aflu. Ama ascultatulu pasiv şi receptarea informaţiilor nu sunt trâ agiundzire. Di aţea aform’ie particip dipriună în mod activ la toate acţiunile ţi-l’i implică ascultătoril’i a postului. Aestea sunt di iţe oară unâ adunare virtuală a oamin’ilor cu tut aţealeşi preocupări, ma multu atumţea cându postul a dumnil’lor a vs. inviită ascultătoril’i să-şi exprimă diversele păreri şi să participă la discuţii. Aţist nou concursu fu unâ bună araste tra să mi preocup să aflu ma multe dispre bana şi opera a sculptorului Constantin Antonovici. Chiro tru care dispre Constantin Brâncuşi si zburaşte în toată lumea, elevulu-său, Constantin Antonovici, pare să sta pi nindreptu tru aumbra a maestru-său. Biografia a lui easte impresionantă: ţi cara că repurtă succese şi pi Vecl’iul Continent, şi în Lumea Nauă, artistulu născut în Bucovina nu-şi chirdu niţiunâoară ligăturile cu patriaa a lui. Tutunâoară easte remarcabil caracterulu ferm cu care are criticată dictaturile a secolului a lui. Refuzulu a lui tra să si înroleadză în slujba a faschismului ghirman şi tra să si ducă tru polim eara aproapea tra să-l costă bana. Faschinantu m’i si pare şi turlia în care li ţânu ligăturile cu ţara lui natală, în ciudia a asprilor critiţ pi care li formula contra a dictaturâl’ei comunistă din România. După căftări dilungate, am afltă multe informaţii interesante dispre sculptorulu Constantin Antonovici, arhiusinda cu biografii şi agiungânda până la cataloadzile a unor licitaţii di artă, iu sunt reproduse ndauă di lucrările a lui. Vă mulţan’iisescu trâ aţist concursu, cu agiutorulu a cure putui s-aflu multe dispre aţist sculptor român. Tru v’initor, di câte ori va să avdu numa Constantin Antonovici, va-m’i aduc aminte diunâoară aţist concursu RRI şi bana şi operile a luştui mare artist”.

Vasili Guliaev, din Rusia, nâ scria: Nu ştiu cara apandisea a mea easte multu completă, ma că s-u loaţ în considerare, ama trâ mine fu multu important să particip la aţist concursu di aform’ia că am avută ocazia trâ mirache să citescui şi să aflu ună mulţime di lucrei dispre bana lu Constantin Brâncuşi şi a elevului a lui, Antonovici, dispre care nu şteam aproapea ici ţiva! Eo ascultu RRI di piste 30 di an’i. Tricu chirolu cându ascultam maşi tra să adun QSL-uri. Tora am posibilitatea să aflu informaţii di-tru inima a Europâl’ei di Est, am posibilitatea să aflua noutăţ dispre bana di dzuuâ cu dzuuă, dispre cultura, muzica, arhitectura, istoria liştei ţară unică, România. Nu am posibilitatea să călătoresc di multe ori, ama ascultânda programile a voastre, îm’i easte ahât di lişor să-m’i imaghinez politiile di la malul a Maril’ei Laie, Festivalul George Enescu”, salinile, mănăstirile şi bana lipovean’ilor, a luştor oamin’i care, pri-tru volea a mirâl’ei, arămasiră în România şi avură tihea să aibă ună a daua patrie, a luştor oamin’i dispre care iuva, în afoară di voi, nu si spune ici ţiva. Vă mulţan’iisescu trâ tut ţi faţiţ!”

Enric Ballester Burcet, din Spania, argumenta: Am participată la aest concursu di aform’ia că mi intereseadză să aflu cât ma multe lucre dispre cultura română, ma multu informaţii dispre marile sculptor Constantin Brâncuţi şi dischipolii a lui.”

Gilles Gautier, din Franţa, nâ scrise: Cum esc pasionat di istorie şi geografie, aţist concurs îm’i permite ninca unâ oară să vă cunosc ma ghine ţara. Easte principalul motiv a participaril’ei a mea. Particip di aform’ia că u meritaţ şi di aform’ia că-m’i am dor s-hiu informat”.

Mohammad Shamim, di-tru India, explica: România are un patrimoniu cultural extrem di bogat, iara zboarâle nu pot să descrie loculu pi care România îl merită pi harta culturală a lumil’ei. Si spune că muşuteaţa si aaflă tru ocl’l’i a mutritorului. Ama ma că s-li mutreşţâ sculpturile şi tablourile din România, nu poţ să nu recunoşti că muşuteaţa si aaflă, de fapt, în mân’ile a artiştilor români. Creativitatea şi paleta cromatică m’i si părură totnă uniţe tru tablourile româneşti. Cu ţânire cultura şi tradiţia, artiştil’i român’i reuşescu să impregneadză şi ndauă misidz europeane a artâl’ei a lor, aţea ţi conferă un aspect contemporan a tablourilor româneşti şi ună tuşă tradiţională. Easte trâ mirache că român’il’i ţânură valorile adevărate a culturâl’ei a lor. Cu chirolu, flexibilitatea şi adaptabilitatea feaţiră produsile culturale româneşti multu apreciate tru xinătate. Mulţan’iisescu a RRI trâ organizarea luştui concursu interesant, care nâ aproache ma multu şi di sculptura românească!”

*********************************

Fidelul a nostru ascultător Hans Verner Lollike, din Danemarca, nâ scrise: “Până la giumitatea an’ilor ’70, România reprezenta tră mine maşi un punctu pi harta Europâl’ei şi ună serie di sportivi extraordinari care participa la Giocurile Olimpiţe. Ma târdzâu, în calitate di membru tru conduţirea a Consiliului Naţional di Tineret a li Danemarcă, am avută şansa să particip la ună conferinţă a Naţiunilor Unite în Bucureşti. Am foarte multe amintiri di atumţea (…) Borge esc tra aestă a unui soţ, Radio România Internaţional, am avută şansa să-l cunosc pi unulu di aţel’i ma măril’i sculptori modern’i, Constantin Brâncuşi. L’i-am căftată lucrările iţe oară când am avută ocazia. Cu pâreare di arău, a niţiiuna di eale nu easte expusă tru Danemarca. Ama, ninte cu 10 an’i, cându earam la New York şi Muzeulu Guggenheim eara încl’is, am avută tihea să ved dauă di operile a lui expuse la Metropolitan Museum. Niscânţâ an’i ma amânat l’i-am vizitată atelierulu di Paris. Tut ţi are ieşită din-tru mâna lui faschineadză. Cred că ună vizită la ansamblul monumental di Târgu Jiu easte ună experienţă memorabilă. Motivulu a participaril’ei a mea la concurs easte… Brâncuşi. Fac copus tra să particip la toate concursurile RRI tra să pot să înveţ ma multe lucre dispre România, şi, tutunâoară, ma că într-ună dzuuă va să am şansa tra să amintu, va să hibă ună dzuuă multu fericită şi cu harauă tră mine“.

Mulţan’iisim a tutulor aţel’i care nâ au răspunsă la întribări şi care au argumentată ţi-l’i convinse să participă. Şi tora, momentul aţel ma aştiptatulu!

Au participată la concurs, au răspunsă corect şi au amintată câte ună excursie di 7 dzâle, cu cazare 6 nopţâ, cu pensiune completă în perioada 15-30 apriliu 2016 tru judeţulu Gorj … dl. Khalil Abdel-Kader şi dl. Goumidi Mohamed, ambil’i din Algeria! Felicitări şi vă aştiptăm în România tru apriliu!

Premiile şi menţiunile va să hibă expediate prin poştă tru meşil’i ţi v’in şi vă căftăm nă confirmaţi, printr-ună scrisoare, printr-un e-mail sau fax şi că li loat, şi că ţi are nâuntru! Vă mulţan’iisim, diz nou, că vă li câftat să vâ li videţ şansile şi nă răspunsit la concursul RRI consacrat a lu Brâncuşi şi a dischipolulu-său Constantin Antonovici şi vă invităm să participaţ tru numir cât ma mare şi la următoarile a noastre concursuri! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)

Armanipsi: Hristu Steriu