Triţearea-a sovietiţlor pritu România
România intră tru doilu polimu mondial tru cirişaru 1941, diadunu cu Germania, tra s’llia năpoi teritoriile arăkiti di URSS cu un an ma ninti. După ma multu di 3 ani di alumti, pe 23 august 1944, România ișea ditu alianța cu Germania și andrupa intra tu coaliţia a Națiunilor Unite. Contactul ună ş-ună cu armata sovietică fu fuvirosu faptă și alăsă mări emoții tu societatea româneasca. Ahurhinda di la ñiţli nţăpături și până la omucidiri, sovietiţlli feaţiră lenu turlii di infracțiuni: furlăki, aspărdzeri, arăkeari, nitiñisearea a mllerloru și asasinate. Multi mărturii orale și documente scrise atestă prişcăviili fapti di elli ahuhrhinda cu giumitatea anilor 1940. Iar Centrul di Istorie Orală din Radiodifuziunea Română ari multe mărturii ti abuzurile fapti atumţea di ocupantul sovietic.
Steliu Lambru, 14.03.2022, 15:41
România intră tru doilu polimu mondial tru cirişaru 1941, diadunu cu Germania, tra s’llia năpoi teritoriile arăkiti di URSS cu un an ma ninti. După ma multu di 3 ani di alumti, pe 23 august 1944, România ișea ditu alianța cu Germania și andrupa intra tu coaliţia a Națiunilor Unite. Contactul ună ş-ună cu armata sovietică fu fuvirosu faptă și alăsă mări emoții tu societatea româneasca. Ahurhinda di la ñiţli nţăpături și până la omucidiri, sovietiţlli feaţiră lenu turlii di infracțiuni: furlăki, aspărdzeri, arăkeari, nitiñisearea a mllerloru și asasinate. Multi mărturii orale și documente scrise atestă prişcăviili fapti di elli ahuhrhinda cu giumitatea anilor 1940. Iar Centrul di Istorie Orală din Radiodifuziunea Română ari multe mărturii ti abuzurile fapti atumţea di ocupantul sovietic.
Tru 1944, scriitorul Dan Lucinescu eara tinir ofițer și tru 2000 ș-aduţea aminte cum fu nitiñisitu di un subofițer sovietic tru centrul Bucureștiului. “La un moment mi andamusiiu cu un rus care añi băgă aruvelea tu keptu. După ti lli spusu că nu akicăseamu ţi va, akicăsiiu după gesturile a lui că mi afla căbati că nu lu salutaiu. Allis pus că earamu elev-ofițer și el eara subofițer, dimi el lipsea s’mi salută. Ni spusi s’mi facu napoi sumu fuvirsearea a aruvelallei, și tru pas di difilare să-lu salut. Ni spusu că lipseaşti s’lu alasu nibunlu, mi feciu trei jgllioati napoi și lu salutaiu. Îlli eara multu lişoru s’amină cu aruvelea tu mini.”
Șicana ţi u tricu Lucinescu eara lucru minuţişu andicra di ţi-lli vidzură ocllili ti ndaua dzali diapoa tutu tru centrul Bucureștiului. “Triţea ună feată pe geadii, eara elevă di liceu, cata adolescentă. Anvărliga, eara camioane di ruși. Și la un moment vidzui cum u arakescu și u trag anamisa di elli, cu servieta a llei di școală cu tut, și ea ahurhi s’aurlă ca ditu gura di napartica. Fudzira cu ea, mini armaş pi loc, cadialihea ca varnu nu putu s’adara tiva. Earau armatusiţ până tru dinți.”
Colonelul Gheorghe Lăcătușu alumtă tru armata română diadunu cu sovietiţlli contra a germanilor. Tru 2002 ș-aduţea aminte ţi purtaticu avea sovietiţlli cu tut ţi lă cădia tru mână. “Sovietiţlli avea di tuti, trenuri, mijloace di transport confiscate di la populaţie, confiscate di la armata germană, confiscate di la noi, armata română. Ma s’nu aveai aşi-dzăsele aprobări, până şi callii cara nu earau cu serie pe petali, până şi aști ne eara loaţ di ruşi. Nă spunea că eara loati di la nemţi. Eara pradă di polimu şi noi n-aveam ndreptul la ea.”
Colonelul di jandarmi Ion Banu pirmitusea tru 1995 cum un militar sovietic alli lo sihatea, pi ună geadii a[proapea di sediulu di adză al Radio România. Tut aclo s’vidia pe trotuar cadavrul unui militar român executat di sovietici. “Când s-turnară ditu Germania eara ahât di ridicoli! Tuţ aveau câte două-trei sahăţ la mână. Nica vidzui, fără să exagerez, un rus cu ună sahati di masă aspindzurata di guşi! Earam la ună tutungerie, vreamu s’lliau plic ta s’ngrăpsescu a părinților. Aveam ună sahati multu muşeata ţi u aveamu aprukeata ca dhoară. Când teşu, un rus, că tritea ună coloană di cazaţ cu niscănţă calli extraordinari di grei şi vartoşi yini lângă mine. Mi-a văzut ceasul şi mi-a spus să i-l dau, “davai, davai!” Băi frate, aveam şi eu pistol. Îi zic: “Easti al meu!” Dar el se repedi şi mi-l smulge. Avea un pistol mitralieră, i l-am dat și am rămas fără ceas. Nu stăteau la tocmeală, te împuşcau imediat. Am văzut atâtea! Am văzut pe strada Cobălcescu, mă doare când îmi amintesc, un colonel român împuşcat şi cu soţia lângă el. Zăcea pe trotuar împuşcat di ruşi. Se dădiau la tot felul di acte din astea: luau femeia di lângă om, ca sălbaticii. O luau, o batjocoreau şi pe el îl împuşcau.”
Dascalu Vasile Gotea din Șieuț, Bistrița-Năsăud, fu ofițer tru armata română. Tru anul 2000 mărturisea cum eara ta s’hibă tufikisitu una ş-una di sovietici di trei ori. “Atumţea eara s’mi tufikisească di trei ori. Yinea askeri di aestea dizorganizate, după ti tricură prima linie, şi alaga pritu hori. Aflara aoa, ma ndzeana di casa a mea, tru ună şură, niscantu yinu. Eara ama niscanti auua bagati tu talaru. Şi caftara yinu, s-lă dau yinu. Lă apandasiiu că nu aveam di di iu s-lă dau. Şi ei au vrut să mă împuşte. Altă dată m-au dus tru dosul şcolii, mi-au pus revolverul tru piept, mi-au făcut semn să ridic mâinile: m-au buzunărit, mi-au luat ceasul și tot ce-au găsit. Altă dată, un cetăţean trecea cu carul di la câmp cu boi şi tru car s-au urcat 16 rusoaice. Tru centrul satului m-am opus să le ducă undi voiau. Şi atunci, toate rusoaicele au trudreptat armele spre mine, gata să mă împuşte. Dacă făceam o mişcare earam mort. Am tăcut şi am lăsat să se ducă carul cu ele.”
Andamusea a sovietiţlor cu România fu preşcavă cari alăsă aduţeri aminti multu dureroase și resentimente. Cari nai ma pţănu ditu istorie nu va s’aşteargă.
Autoru: Steliu Lambru
Armânipsearea: Taşcu Lala
