Tezaurlu di malâmâ ali Românie apanghisitu Tismana
După experienţa duriroasă anda fu kirut tezaurlu naţional tru Rusie tru kirolu a protlui polim mondial, autorităţli române acâtarâ tru isapi apânghisearea a valorlor di la Banca Naţionalâ ali Românie tru un loc cât cama sigura tru kirolu a doilui polim mondial. Ase, s-trapsi mânâ di la idheea tra pitritearea a valorlor naţionale tru alte vâsilii şi mănăstirlu Tismana, aflat tru un loc di munti dit sud-vestul ali Românie, fu aleptu ca hiindalui loclu nai cama sigura di păstrari.
Ștefan Baciu, 01.05.2017, 19:19
După experienţa duriroasă anda fu kirut tezaurlu naţional tru Rusie tru kirolu a protlui polim mondial, autorităţli române acâtarâ tru isapi apânghisearea a valorlor di la Banca Naţionalâ ali Românie tru un loc cât cama sigura tru kirolu a doilui polim mondial. Ase, s-trapsi mânâ di la idheea tra pitritearea a valorlor naţionale tru alte vâsilii şi mănăstirlu Tismana, aflat tru un loc di munti dit sud-vestul ali Românie, fu aleptu ca hiindalui loclu nai cama sigura di păstrari.
Operaţiunea multu mistico di apanghiseari a tezaurlui naţional, cari tru ahurhita a anlui 1944 eara di 231,22 tonuri di cari 190,94 tonuri eara tru vasilie a deapoa 40,27 tru xinătati, tru băntâ dit Marea Britanie, lo numa di cod ”Neptun”. La opearaţiuni loarâ parti ministerili ali apărari şi di finanţi, Baserica Ortodoxă Română, Marli Stat Major ali askeri române, serviciile di informaţii şi Societatea a Căl’iurlor di Her Române.
Muzeograflu Ioan Lesenciuc di la Muzeulu a Tezaurlui a Băncal’ei Naţionali ali Românie di Tismana feati una scurtă istorie a odiseil’ei tra tezaurlu di la giumitatea a an’ilor 1940: ”Tru kirolu anamisa di ateali dauă polimi mondiali, România u adara diznau cantitatea di malama, ama yini un altu an fanico, anlu 1944. După bătearea di Stalingrad, frontul di estu slăgheaşte multu di multu. Di aesta furn’ie, askerea ghirmană tru ritradzeari eara aputrusita di askerea sovietică şi tezaurlu cari eara apanghisitu la Banca Naţională eara tru piricl’iu. Tru apriliu 1944, aliaţl’i bombardeadză vartos câmpurli petrolifere di Ploieşti şi Câmpina şi capitala Bucureşti, iara sediul a Băncal’eii Naţionale eara tru un alithea piricl’iu. Şi atumtea s-baga problema tra mutarea a tezaurlui tru una zonă cari prezenta siguranţă. Guvernul feati cilastaseri pi ningă dauă stati, Turchia, cari al habarisi că nomurli nturtesti nu dadea izini tra aprukearea a tezaurlui, şi Elveţia, cari, idyea, dimanda ufitial că easti hazari s-aproaki tezaurlu, ama treatirea a carvanil’ei cari vrea s-purta tezaurlu ali Românie nolgica ali Europa, vigl’eatu di askerea germană, spunea un mari piricl’iu. Şi atumtea, Antonescu spusi ca tezaurlu s-armână pi teritoriul ali Românie, compact, s-nu hiba araspanditu. Deadi mână libiră a Băncal’ei Naţionale tra ş-ascunda valorile aclo iu lugursea ca easti un loc sigura.”
După nândauâ andamusi, bancherl’i români apufusescu că loclu nai cama sigura eara mănăstirlu Tismana, nai ma vecl’iu aşezământu monastic dit Muntenia, di la bitisita a etal’ei 14-ti: ”Una andamusi secretă anamisa di guvernatorlu a băncal’ei Constantin Angelescu cu mitropolitlu ali Oltenie Nifon Criveanu apufuseasti minutişu darea a unui agiutor tra mănăstirlu Tismana ti znuearea a loclui iu eara aspartu di marli foc dit 1942. Banca Naţională da 50.000 lei tra znueari şi cu atea furn’ie s-akicasescu ca tezaurlu s-hiba ascumtu nauntrul a mănăstirlui. Va s-hiba apanghisitu tru una izbâ şi nica dit 2 di alunar 1944 Antonescu da cumandu a statlui major s-acata tru mânâ localitatea Tismana atea turlie tra s-ndreaga purtarea tru buni condiţiuni şi dipunearea a tezaurlui tru mănăstir. Asiti si s-feati. Sunt rechiziţionati ndaua cunaki di ningă mănăstir iu sunt cazaţ militarl’i cari asiguripsea avigl’earea şi una parti dit personalu a bancal’ei şi a guvernului cari eara deadun s-cu tezaurlu.”
Andridzerli tra operaţiunea ”Neptun” eara hâzâri, a deapoa tru veara a anlui 1944 ahurheasti dizvârtearea a l’ei, aşi cum spuni Ioan Lesenciuc: ”Purtarea a tezaurlui ahurheasti dit 2 di alunar 1944, cu 5 dubi a bancal’ei naţionali. S-fac 75 di cursi tru un interval di 15 di dzali. Di Bucureşti nkisira ama ma multi aftukinati tru ma multi direcţii tra s-keara torlu a atilor ti purta ezaurlu. Tismana, askirladzl’i fura nviscuţ tru stran’e di călugări tra s-nu-âl’i veadâ atel’i ti avea sinfer s-acata tru mânâ tezaurlu. După lucrărli di znueari a loclui aguditu di marli foc, s-antapa dâvanea a izbâl’ei iu eara ascumtu tezaurlu şi specialiştil’i di la Banca Naţională apufusira ca tezaurlu s-hiba mutat tru una spileauă di ningă mănăstiru. Ninti sâ-lu muta dit izba a manastirlui, fu grita una parei di lucratori mineri dit Valea a Jiului cari ndreapsira spileaua iu vrea s-hiba bagat tezaurlu. Arcara anvarliga di 100 di meatri-cubi di beton atea turlie câ tezaurlu s-hiba păstrat tru siguranţă s-niti un xenu s-nu poata s-intra nauntru.”
Cari fu bitisita a opearaţiunil’ei? Cama minutisu, na spuni Ioan Lesenciuc: ”Tezaurlu sidzu Tismana dit yismaciuni 1944 până tru scurtu 1947 cându banca naţională fu reetatizată, guvernul Petru Groza u prilo putearea, vini la puteari comunismul. Asparsira stizma/ murlu, tezaurlu fu misurat şi pi thimel’ilu a procesilor-verbali fu dus şi dipus tru tezaurlu a Bancal’ei Naţionala di Bucureşti.”
Tru kirolu 1944-1947, Tismana fura apanghisiti 191 di tonuri di malâmâ purâ cari eara ali Românie şi aproapea 2,7 tonuri di malâmâ poloneza cari era pi calea câtâ Gârtie, s-ti fu data tru 1939 ali Românie, ninti ca Varşovia s-hiba aputrusita di askerili naziste. Tru memoria atile’i opearaţiuni ti fu dusa pan di mardzina cu apraftasearea, tru 26 di alunar 2016, Banca Naţională ali Românie discl’isi Muzeulu a Tezaurlui BNR di la Mănăstirlu Tismana, andreptu tru spileaua ti easti aproapea di manastiru.
Autori: Ştefan Baciu, Steliu Lambru
Armanipsearea: Tascu Lala