Simboluri feminini ditu istoria ali Românie

Tu 1 di andreu 2021, Banca Națională a Româniillei feaţi s’alăncească ună bancnotă cu valoarea di 20 lei, aproapea 4 euro, cu prosuplu a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, eroină cădzută pi frontul a protlui polimu mondial. Tu idyiulu mesu a anlui 2021, guvenul ali Românie pripusi unu nomu pritu cari anlu 2022 s’hibă ahărdzitu ti Smaranda Brăescu, prota mulleari parașutistă ditu România. Aţeali dauă figuri reprezintă ună scuteari tu videală a patrimoniului istoric feminin românesc și a tributlui pi cari mullerle lu păltiră pi ningă bărbaț tru kirolu di ma ninti. Ecaterina Teodoroiu și Smaranda Brăescu fură dauă mulleri ţi tricură unu greu kiro, ama eali nu ș-alăsară mirakea și vocația.

Steliu Lambru, 04.01.2022, 10:07

Tu 1 di andreu 2021, Banca Națională a Româniillei feaţi s’alăncească ună bancnotă cu valoarea di 20 lei, aproapea 4 euro, cu prosuplu a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, eroină cădzută pi frontul a protlui polimu mondial. Tu idyiulu mesu a anlui 2021, guvenul ali Românie pripusi unu nomu pritu cari anlu 2022 s’hibă ahărdzitu ti Smaranda Brăescu, prota mulleari parașutistă ditu România. Aţeali dauă figuri reprezintă ună scuteari tu videală a patrimoniului istoric feminin românesc și a tributlui pi cari mullerle lu păltiră pi ningă bărbaț tru kirolu di ma ninti. Ecaterina Teodoroiu și Smaranda Brăescu fură dauă mulleri ţi tricură unu greu kiro, ama eali nu ș-alăsară mirakea și vocația.

Ecaterina Teodoroiu fu, pritu exemplu a curbanillei personală, eroina-simbol a primlui polimu mondial. Fu mullearea-askirlă cari nu vru s-ărmână dinăpoia a liniilor iu s-dădea alumtili, ama aleapsi s’hibă aclo iu eara ma zori tu alumtă. Amintată tru1894 tru giudeţlu Gorj tu ună familie di huryeaţ, Ecaterina Teodoroiu fu ună elevă silitoare şi, ninti s’agiungă la liceu Bucureşti ta s’agiungă dascaliţă, fu eleva a şcolăllei germană di Târgu Jiu. Feaţi şi ună sculie ti surări medicale. Intrarea ali Românie tru polimu tru agustu 1916 fu aprukeată cu harauă di populaţie şi mulţă tiniri intrară voluntari. Ecaterina Teodoroiu fu şi ea una ditu aţelli tiniri şi aleapsi varianta sertă a experienţăllei a polimlui. Ti participarea a llei la alumti, Ecaterina i Cătălina va s’hibă decorată şi va-lli si da gradlu di sublocotenentu. Pi 22 agust 1917, la oara 21.15, regimentul a llei easti atacat di armata germană, româñilli hiinda anănghisiţ să s-tragă năpoi. Sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu fu agudită tru zona a caplui di dauă găgoaşi di mitralieră cari u vătămară.

Istoriclu Ioan Scurtu spuni că ea agiumsi nica di atumtea nai ma vărtoslu simbol feminin a Marilui Polimu:

“Niă ditu 1917-1918 Ecaterina Teodoroiu agiumsi ună legendă, aţelli cari eara ningă ea şi alumtară tru idyili unităţi yilipsiră purtaticlu, curayilu şi eroismul a llei. Di itia că ună feată, ună mulleari, s-arcă susto tu alumtă agiumsi s’hibă ună valoare di simbol. După ţi işi ditu spital, ea fu plăcărsită s’armână s-lucreadză la Cruţea Aroşe deadunu cu alti doamne, ncapu cu văsiloañea Maria, ama ea nu apruke. Spusi că loclu a llei eara pi frontu, s-alumtă au arma tru mână. Tru1921, cându s-umplea 100 di ani di la revoluţia al Tudor Vladimirescu, s-organiză purtarea a oasiloru a llei ditu murmintul a alumtelor di la Mărăşeşti la Târgu Jiu iu s-adră şi un sarcofag ti ea di sculptoarea Miliţa Pătraşcu. Şi văsillelu Ferdinand, şi văsiloañea Maria, şi istoriclu Nicolae Iorga, şi mareşalu Alexandru Averescu cum şi tuţ atelli cari avea un rol tru cumăndusearea-a Româniillei tru construirea a simbolui ostaşilor români, a aţiloru 800.000 di ostaşi români morţ tru polimu căftară să scoată tu videală personalitatea a Ecaterinăllei Teodoroiu.”

Smaranda Brăescu s-amintă tru 1897 tru giudețlu Tecuci, tru estul a Româniillei. Fu prota mulleari-pilot, mulleari-paraşutistu şi prota mulleari-instructor di piloţ militari ditu România. Işi tu migdani cu unu haracteru multu vărtosu şi ş-feaţi mirakea cu ună ascumbuseari extraordinară. Fu campioană europeană la paraşutism tru 1931, la ilikia di 34 di ani, când ansări di la 6000 di metri şi adră un recordu european, şi campioană mondială tru1932, cându ansări di la 7400 di metri tru concursul di la Sacramento ditu SUA şi adră un record mondial cari armasi nu ma puţănu di 20 añi. Fu tiñisită cu Ordinlu Virtutea Aeronautică, clasa Cruţea di malămă. Pi câtu di ascumbusită fu tru hobby-ul a llei, pi ahât di ndilicată eara formarea a llei intelectuală. Smaranda feaţi studii la Academia di Belle-Arte ditu Bucureşti, secţia di artă decorativă şi ceramică.

Ana Maria Sireteanu, strănipoata a marillei campioană, ş-adusi aminti că tăria di haractiru a Smarandăllei Brăescu nu putu s’hibă curmată niţi di un accidentu multu greu.

“La Satu Mare, după ună ansăreari, fu traptă di paraşută şi s-accidenta la dauli cicioari. Şi aesta poati s’hibă unu semnu ti aţelli cari vrea s’află oasili a llei. Poati s’hibă vidzutu greulu a llei accident di la cicioari. Sidzu 5 meşi tru spital şi un providenţial yeatru u operă şi s’feaţi bună. După alţă 7 meşi, un om cari fu accidentat ahât greu amintă dauă recorduri, unu european şi alantu mondial, tru1931 şi 1932. Aesta ta s’veadă ţi motivaţie, ţi livindeată şi vreari spusi ta s’aducă performanţă ti regina şi ăsilia a llei.”

Tru kirolu a polimului, Smaranda fu activă ca pilot tru anămusita “escadrilă albă” di avioane sanitare, pi frontul ditu apirită şi deapoa pi frontul ditu ascăpitată truTransilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Simnă, deadunu cu alti 11 di personalităţ, un memoriu pritu cari s’condamna falsificarea a alidzerloru ditu brumaru 1946. Alăgată di autorităţile comuniste, Smaranda Brăescu s’feaţi nividzută. S’pare că fu apănghisită tu unu mănăstiru di călugăreali cari u ngrupară cu ună altă numă atumţea cându muri, tu 2 di şcurtu 1948, la 51 di añi.

Autoru: Steliu Lambru

Armânipsearia: Taşcu Lala