Prima pagină » Rubriţi di cafi stâmână » Pro Memoria » Revoltele muncitoreşti de la Braşov din 1987

Revoltele muncitoreşti de la Braşov din 1987

Tru an’il’i 1980, criza economică şi de sistem a reghimului comunistu avea agiumtă la paroxismu. În România, totul eara amplificat de ambiţia a lu Nicolae Ceauşescu tră plătire datoria/borgea externă a ţarâl’ei, îngreunânda şi mai multu văria pe anumeril’i ale populaţie. Criza economică avea însemnată în România raţionalizarea alimentelor de bază, a apâl’ei caldă, a căldurâl’ei şi ale energhie electrică trâ consumulu casnic. Toate aeste lipsuri eara acut resimţite de populaţia a Româniil’ei, în timp ţe nomenclatura de partid şi de stat bâna într-ună opulenţă contrastantă.

Steliu Lambru, 14.11.2017, 19:34

Politica de austeritate dusă la extrem are generată, în ciuda sistemului represiv, minări de protestu. Tensiunea acumulată are bufnită/plăscănită în dimneaţa a dzuăl’ei de 15 noiembrie 1987. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie, la secţia 440 “Ştanţe şi matriţe” a Uzinâl’ei de Autocamioane “Steagul Roşu”(Flmbura Aroşe) si declanşăă un conflict de lucru între muncitori/lucrători şi şefil’i a lor. Scînteal’ia care aprease/are aprinsă spiritele fu reduţerea drastică a salariilor, în condiţiile în care presa comunistă anunţaa satisfăcută îndeplinirea planului, la care se adăvga condiţiile nâiarţe de bană. Pe 15 noiembrie avea loc aleadzerile trâ Consiliile Populare, aleadzeri cu amintători dinainte stabiliţ. După mai multe dispute verbale şi fiziţe cu conduţerea, în care fură molestaţ şefulu de secţie, secretarulu de partid, directorulu şi preşedintele a sindicatului, aproximativ 200 de salariaţ înviscuţ în salopete şi cu tricolorul în mân’i au părn’ită în marşu pe strădzâle a câsâbălui spre sediul a Organizaţil’ei Judeţeană Braşov a PCR. Si scandară lozinche ca “Daţâ-nă pâradzâl’i!”, “Hima cu dictatorulu, mpade furl’i-a furilor!”, “Împade Ceauşescu!”, “Împade PCR!” Pe strădzâle a Braşovului lâ se feaţiră arada trecător şi alţâ muncitori de la uzinele “Tractorul”. Circa 15.000 de demonstranţâ agiumsiră în chentrul a căsăbălui în faţa binail’ei/casâl’ei ale organizaţie judeţeană a PCR iu au distrusă portrete a lu Ceauşescu şi cărţâ a luştui.

Forţâle de represiune intervin şi aresteadză circa 300 de manifestanţâ. Ama România aflăă maşi mai amânat despre ţi se fâţea la Braşov de la Radio Europa liberă, postu care emitea di-tru Ghermănia Federală de aform’ia că ahtări evenimente nu eara menţionate în presa controlată de regimulu comunist de la Bucureşti. Mircea Carp îşi amintea tru 1997 într-un interviu acordat a Chentrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română despre cum u bănăă arhiusita a protestelor.

”Aţea ţe aşteptam de multu chiro eara ună alăxire cu diaver/într-adevăr fundamentală în România, nu neapărat prin tropuri violente, că macă se putea printr-ună evoluţie, cum eara cazulu tru alte ţări. Trâ noi, aşteptarea aesta atinse ună culme de multu şcurtă durată şi aesta fu răscoala de la Braşov din noiembrie 1987. Earam de serviciu când îm’i vine ştirea/hâbarea din ţară că la Braşov avea loc cutulburări, că muncitorimea avea ieşită în stradă. Conform a instrucţiunilor pe care le aveam, nu maşi Europa Liberă că şi Boaţea ale Americă, şi-n general toate mediile de informare, nu puteam să dăm ună ştire decât macă eara confirmată di-tru doauă surse. Ama, ştirea/hâbarea despre aţea ţe si făţea la Braşov nâ avea parvenită dintr-ună singură sursă, ama ună sursă ahoria de importantă, ună sursă de mare încreadere. Vlad Georgescu, care la aţea dată eara directorulu a Departamentului românescu la Europa Liberă şi cu mine, care prezentam programulu politic, agiumsim la concluzia că vrem nu vrem lipsea să-l’i dăm drumul pe calea aerului di aform’ia că vrea eara prea târdziu să aşteptăm până a doaua dzuuă.”

Un alt jurnalistu de la Radio Europa liberă, Emil Hurezeanu, îşi amintea tru 1999 cum are dusă în redacţie informaţia despre mutarea muncitorilor/lucrătorilor braşovean’i contra exploataril’ei la care eara supuşi de cătră reghimulu comunistu.

”Ţân minte că earam într-ună seară de noiembrie, eara ună dzuuă de sărbătoare la München în Bavaria catolică, şi lucram cu Vlad Georgescu trâ un program politic. Şi atumţea Vlad Georgescu m’i spuse să mi duc avrapa/avrepede peste Parcul Englezescu, care easte un parcu imens, la consulatulu american, ună fortăreaţă aproapea tot ahât de ghine păzită ca Europa Liberă, de aform’ia că lipsea să nâ da un plic. Eara penumbră, didea ploaie, eara spre seară, niţeunăoară nu mata fuiu bâgat în situaţia tra să l’iau un plic de la consulatulu american de mai multă sau mai puţână importanţă trâ aţea ţe urma, ţe vrea să v’ină. Am parcursă rapid calea/drumulu care mi despărţa de consulat, loaiu un plic, sigilat, l’i lu-am adusă a lu Vlad Georgescu, lu citi şi m’i spuse: Sunt mari mişcări la Braşov”. Eara tamam în seara dzuăl’ei de dumânică 15 noiembrie cându se fâţea istorima aestă. La consulat avea sosită/venită împreună cu poşta diplomatică, cu curierulu diplomatic de la Bucureşti, reportajulu cifrat a unui corespondentu de presă care fu la Braşov şi care după aţea împreună cu demonstranţâl’i fu arspăndit. Sigura că nă avem acăţată de ştirea aesta, avem intrată cu ea, fum primil’i care avem zburâtat. În orele următoare şi în dzuua următoare apruchem foarte multe informaţii, inclusiv de la ună braşoveancă care avea fudzită din Braşov cu copilul în Belghia şi care avea participată la grevă. Şi sigura că u avem transformată istorima de la Braşov şi într-ună istorimă internaţională, di aform’ia că aveam legături şi cu ziariştil’i xen’i.”

Pe 3 decembrie 1987, într-ună completă tăţeare din partea regimului, arhiusea giudecarea a 61 de capite a protestelor. Pe nîngă tortura fizică şi psihică la care fură fost supuşi, el’i fură consideraţ huligan’i şi individz declasaţ social şi moral. Au loată pedepse cuprinse întră 3 şi 5 ani de încl’isoare şi domiciliu obligatoriu în altă localitate. Un caz singular fu aţel a muncitorului Vasile Vieru, tată a 5 cilimean’i, mort la 9 meşi de la bitisita a procesului pri-tru torturi/tirăn’ipsiri. (Şt.B)

Autor: Steliu Lambru

Armânipsire: Hristu Steriu